REFACEREA FLOREI INTESTINALE

    Microflora intestinala din colon contine mai mult de 100.000 de miliarde de celule bacteriene, din peste 400 specii de bacterii diferite, 99% dintre ele fiind anaerobe. Acestea formeaza stratul natural de bacterii „bune” aflat pe intestin si are un rol important in digestie si in imunitatea organismului.

    Astfel, flora intestinala degradeaza resturile alimentare nedigerate intr-o forma in care acestea sa poata tranzita peretii tubului digestiv si sa intre in sistemul vascular. Tot flora intestinala participa la sinteza unor vitamine (complexul de vitamine B, vitamina K) si mentine un mediu ostil instalarii bacteriilor „rele”. Totodată, facilitează digestia şi contribuie la reglarea funcţiilor intestinale, stimulează sinteza imunoglobulinelor, echilibrează pH-ul şi sintetizează nutrienţii necesari pentru menţinerea sănătăţii organismului.
    Distrugerea activitatii normale a florei intestinale duce la afectiuni si infectii grave.

Simptome
    In timpul procesului digestiv, se creeaza un exces de substante toxice, care, in lipsa florei intestinale, nu mai sunt procesate corect de catre ficat. Mai departe, aceste toxine se raspandesc in intreg organismul, ducand la o auto-intoxicare.
    Simptomele pot fi numeroase, dar nu sunt specifice, putand sa apara si in alte boli. Acestea se pot manifesta prin: balonare, diaree, constipatie, digestie proasta, flatulenta, dureri de burtă, miros neplăcut al respiratiei sau al pielii, mâncărimi, eczeme, oboseala, dureri de cap, tulburari de memorie, depresie, colita, artrita, obezitate, diabet, afectiuni cardiovasculare sau cancer.
    Infecţiile urinare şi vaginale frecvente sunt un semn al unei flore intestinale perturbate, implicit al unei imunităţi slăbite.

Cauze
    Echilibrul florei bacteriene intestinale este foarte sensibil. Perturbarea acestui echilibru poate proveni de la numerosi factori:
- anticonceptionale ori citostatice
- antibiotice sau medicamente împotriva infectiilor
- unele boli digestive, interventiile chirurgicale
- consumul indelungat de conserve, regimurile alimentare drastice
- abuzul de carne, grasimi, zahar, cafea, dulciuri sau alcool 
- fumatul sau stresul prelungit
   
    Probioticele (bacteriile „bune”) şi prebioticele (fibrele alimentare) acţionează împreună, asigurând echilibrul florei intestinale şi buna funcţionare a intestinului.

    Probioticele sunt bacteriile prietenoase, care sunt responsabile pentru principalele procese de fermentaţie sanatoase din colon. In plus, probioticele ajuta sa ne insanatosim mai repede in cazul unor probleme de sanatate precum:
- infectii, in special inflamatii ale gatului, candidoze sau infectii urinare
- toxiinfectii alimentare, diareea calatorului sau sindromul de colon iritabil
- inflamatii ale intestinului, cum ar fi boala Crohn sau colitele
- cancer, in special cel de stomac sau de intestin
- constipatie sau indigestii ori alte tulburari digestive (diaree, balonare)
- dupa interventii chirurgicale, stres prelungit sau o cura de antibiotice

    Prebioticele sunt ingrediente alimentare care, atunci când sunt ingerate, ajută la dezvoltarea bacteriilor “bune” din intestin. Aceste alimente conţin zaharuri prebiotice, care constituie o sursă de hrană pentru aceste tipuri de bacterii. În plus, ele curăţă colonul de toxine şi de microbii ce provoacă infecţii.



Remedii naturale
    Studiile stiintifice recente au aratat ca doar doua specii bacteriene sunt necesare pentru repopularea florei bacteriene afectate: Lactobacillus si Bifidobacterium.
    Surse de Lactobacillus si Bifidobacterium, adica de probiotice se gasesc in: branza, drojdia de bere, iaurt natural nepasteurizat, chefir din lapte, ceai Kombucha, muraturi, alimente fermentate in general.
    Pe langa acestea, mai trebuie consumate fibre vegetale din cereale, fructe si legume, adica prebiotice, care se gasesc in special in: ceapa, praz, cicoare, andive, hrean, papadie, anghinare, sparanghel, usturoi, banane, grau integral si tarate de grau, seminte de in, sfecla roşie, gulii, miere de albine.


    Printre plantele ce ajută la menţinerea unei flore intestinale normale, cu acţiune antiseptică, cicatrizantă, calmantă, regenerativă, se numără: obligeana, menta, muşeţelul, coada-racului, cerenţelul, turiţa mare, afinul, cimbrişorul şi scoarţa de stejar. Se pot folosi sub forma de ceai sau macerat.

    Pentru imbunatatirea tranzitului si refacerea florei intestinale se poate face o cura cu suc proaspat realizat cu un blender din: un morcov, 2 mere verzi, 1/2 fenicul (bulbul), o telina, 1/4 lamaie si o bucatica de ghimbir.

Salata probiotica: se amesteca intr-un blender diferite legume (varza, morcov, telina, gulii) la care se adauga ghimbir, usturoi si plante aromatice (marar, patrunjel, chimen). Se indeasa bine totul intr-un borcan, dar se lasa un spatiu de 5 cm, pentru ca legumele sa aiba loc sa se ridice. Apoi, se adauga apa, o lingura cu zer (cultura de probiotice) si un varf de lingurita de zahar (ca hrana pentru cultura). In spatiul ramas liber se pun cateva foi de varza rulate si se inchide ermetic borcanul. Se lasa la fermentat 3-6 zile, la temperatura camerei (21 grade Celsius) si apoi se poate consuma. Atunci cand deschideti borcanul, compozitia tinde sa iasa afara si apar bule. Asta inseamna ca legumele sunt fermentate. Pentru a incetini procesul de fermentare, se pastreaza la frigider. Se pot pune la fermentat si fructe (mere, prune).

 Clisma cu musetel si iaurt – 3 zile
    Se prepara 2 litri de ceai de musetel si se lasa sa se racoreasca. Cand este caldut, se adauga 150 g iaurt natural (nepasteurizat). Se amesteca si se strecoara printr-un tifon curat. Cu acest lichid caldut se face clisma. Musetelul dezinfecteaza, iar iaurtul reface flora intestinala.
    Prima zi se fac 3 clisme: dimineata, la pranz si seara. A doua zi se fac 2 clisme: la pranz si seara. A treia zi se face o singura clisma, seara. Trebuie facut astfel incat ca solutia sa fie pastrata in interior cat mai mult timp posibil. Se recomanda pozitia culcat iar clisma sa o faca altcineva. La fiecare clisma se foloseste ceai proaspat preparat. Trebuie sa aveti grija sa nu opariti iaurtul, fiindca altfel clisma nu va mai avea nici un efect.
    In aceste 3 zile se mananca usor: numai paine prajita, branza de vaci, compot de fructe, legume fierte, cereale, etc. Nu se consuma rosii, cartofi, branzeturi sarate, lapte si saraturi in general, dulciuri, zahar si alcool.
    Daca este necesar, aceasta cura se poate repeta peste 4 luni.

Sfaturi utile
    Evitati administrarea de antibiotice. Acestea se pot inlocui cu argint coloidal si/sau propolis, care nu au efecte adverse sau contraindicatii. De asemenea, ceapa si usturoiul sunt foarte bune antibiotice naturale.
    Consumati cat mai des kefir (probiotice) si fibre vegetale (prebiotice), cum ar fi painea neagra.
    Evitati sau inlocuiti, pe cat posibil, consumul de carne, grasimi, zahar, cafea, dulciuri sau alcool.
    Consumati alimente alcaline ! Bacteriile rele se dezvolta intr-un mediu acid, pe cand bacteriile bune prospera in mediul alcalin.