GINSENG LaVivant     COLOIDALE AquaNano    

VITAMINA A sau VITAMINA OCHILOR

    Vitamina A joacă un rol important în procesul vederii, în păstrarea integrităţii ţesuturilor epiteliale de la nivelul pielii şi a mucoaselor organismului, în apărarea împotriva infecţiilor şi în procesele de creştere şi dezvoltare.
    Ea poate fi gasita sub doua forme:
- vitamina A obisnuita (retinol), care se prezinta sub forma unui ulei galbui, insolubil in apa, dar solubil in acizi grasi. Retinolul este prezent doar in produsele de origine animala (galbenus de ou, unt, branza, lapte).
- carotenoizi (provitamina A), care este forma de stocare a vitaminei A. Se gaseste atat in produsele de origine animala, cat si in produsele de origine vegetala.

Surse naturale de vitamina A
    Cele mai mari concentratii de retinol si caroten se gasesc in:
- galbenus de ou, ou de rata
- unt, smantana, branza
- ulei de palmier, ulei de soia, ulei de rapita, ulei de masline
- porumb, morcov, cartof dulce (batate), gulii
- papadie (frunze, tije), patrunjel (frunze), varza furajera, fenicul, spanac, nasturel, cicoare, telina, creson, andiva, salata, praz, broccoli, sparanghel, arpagic
- ardei iute, dovleac, rosii, castraveti, fasole verde (pastai), dovlecei
- mazare verde, fasole alba, soia, naut, linte
- caise, piersici uscate, prune, corcoduse, visine
- mure, macese, scoruse dulci, goji, catina, fructe de soc, pepene galben, pepene verde
- mango, papaya, caju, fistic, migdale dulci, mandarine, grepfruit, curmale uscate, avocado, masline verzi.

Actiunile vitaminei A
1. Ajuta la cicatrizarea ulceratiilor corneei si previne cataracta, mentine transparenta segmentului anterior al ochiului. Persoanele care prezinta concentratii plasmatice mai mici de beta-caroten si cantitati scazute de vitamina C si E, au un risc mai mare de a dezvolta cataracta.

2. Este o arma majora contra xeroftalmiei si a retinitei pigmentare. Actualmente nu exista nini un tratament medicamentos eficace pentru aceasta afectiune. Boala se instaleaza mai ales la persoanele ai caror ochi sunt supusi unui stres oxidativ important, prin exces de radicali liberi – de exemplu: fumatul. Expunerea in exces la soare este de asemenea un factor de risc pentru aceasta boala.

3. Are efect benefic in conjunctivita si glaucom.

4. Vitamina A stimuleaza imunitatea, in special pe cea antivirala si mareste rezistenta la infectii (respiratorii, oculare, etc) actionand in asociere cu vitamina C. De asemenea, stimuleaza activitatea globulelor albe si amelioreaza proliferarea limfocitelor T. Alte carotenoide, ca licopenul si luteina au efecte imunomodulatoare.

5. Vitamina A are rol in procesul multiplicarii celulelor si in formarea tesuturilor, favorizeaza cicatrizarea. In acest proces este ajutata de catre vitaminele B2, B5, C si D. Carenta de vitamina A afecteaza multiplicarea celulara: tesuturile isi diminueaza capacitatea de a se opune la invazia virusurilor si a bacteriilor si, de asemenea, se incetineste procesul de cicatrizare.

6. Vitamina A permite regenerarea mucusului. Mucoasele sunt bariere de aparare eficace contra virusurilor si bacteriilor, iar vitamina A este necesara sintezei anumitor lipoproteine care favorizeaza secretia mucusului. Atunci cand aportul de vitamina A nu este suficient, celulele mucoaselor (respiratorii, gastrointestinale, genitourinare), dar si celulele pielii incep sa se usuce si se atrofiaza. Mucusul, care protejeaza suprafata bronhiilor si a altor cai de comunicare cu exteriorul si care faciliteaza eliminarea germenilor, nu se mai secreta in mod normal, iar la nivelul mucoaselor se acumuleaza o proteina, numita keratina. Acest lucru duce la aparitia de fisuri la suprafata mucoaselor, prin care se infiltreaza microorganismele patogene. Astfel, de exemplu, keratinizarea la nivelul laringelul duce la aparitia raguselii, iar la nivelul gingiilor apar modificari de tip parodontoza.

7. Vitamina A asigura procesul vederii, participa la formarea purpurei retiniene si a pigmentilor vizuali. Pigmentii vizuali sunt constituiti din asocierea unei proteine (opsina) si a unui derivat al vitaminei A. Opsinele se prezinta sub doua forme principale: conuri si bastonase. Conurile genereaza vederea in culori si sunt necesare vederii diurne (pe timp de zi), iar bastonasele sunt necesare vederii nocturne. Sub actiunea luminii, portiunea vitaminica a pigmentului isi schimba forma si initiaza un lant de reactii din care rezulta transmisia unui impuls de-a lungul nervului optic. Astfel, fiecare impuls consuma cate putin din vitamina A, de unde si necesitatea aportului sau constant. 
    Carentele de vitamina A se traduc printr-o pierdere a acuitatii vizuale. Deoarece bastonasele sunt mai sensibile la lipsa de vitamina A decat conurile, este afectata mai intai vederea nocturna si abia mai tarziu cea diurna.

8. Vitamina A impreuna cu vitamina E sustine functia genitala. In caz de carenta a vitaminei A se produc: keratinizarea celulelor vaginale, tulburari ale ciclului menstrual – la femei – si atrofierea tubilor seminiferi, cu scaderea spermatogenezei – la barbati – fenomene ce duc la reducerea capacitatii de reproducere, cu aparitia sterilitatii, la ambele sexe.

9. Vitamina A impreuna cu vitamina D intervine in morfogeneza scheletului. In lipsa vitaminei A, oasele compacte se ingroasa si produc compresiuni pe creier sau pe maduva spinarii. Vitamina A este necesara si pentru formarea smaltului dentar si a dentinei.

10. Impreuna cu alte vitamine, vitamina A are un rol important in functionarea tuturor glandelor endocrine. Stimuleaza biosinteza hormonilor corticosteroizi si a celor sexuali. In mod special, favorizeaza functia tiroidiana si sinteza de progesteron.

11. Protejeaza organismul impotriva cancerului. Carotenoidele si retinoidele, prin actiunile lor puternic antioxidante, previn si trateaza afectiunile canceroase, mai ales pe cele de la nivelul pielii si a mucoaselor. Actiunea anticanceroasa a vitaminei A si a beta-carotenului, in sinergie cu vitaminele C si E, a fost demonstrata de studii statistice in cazul tumorilor vezicii urinare, cavitatii bucale, cailor respiratorii (plaman, esofag, laringe), sanului, colonului si prostatei. Acidul retinoic poate determina intrarea in remisiune a unor forme cronice de leucemie.

12. Diminueaza riscul de infarct miocardic si de ateroscleroza (in asociere cu vitamina E).

13. Pigmenteaza pielea, fiind un protector al pielii fata de radiatiile ultraviolete.

14. Regleaza secretia glandelor sebacee si previne deshidratarea pielii; are efect benefic in caz de psoriazis.

15. Asigura vitalitatea parului, a dintilor si a gingiilor.

16. Diminueaza efectele nocive ale terapiilor imunosupresoare.

17. Favorizeaza asimilarea grasimilor.

18. Este necesara in caz de SIDA.

19. Este hepatoprotectoare

Absorbtia, depozitarea si eliminarea vitaminei A
    Vitamina A se absoarbe la nivelul intestinului subtire (duoden, jejun), in prezenta mineralelor si a sarurilor biliare. Provitamina A este absorbita in acelasi mod si daca necesitatile organismului o impun, este transformata in retinol chiar in peretele intestinal.
    Concentratia normala in plasma a vitaminei A este de 200-500mg/l, iar in ficat stocarea se face pana la saturarea acestuia (maxim 20mg/l). Depozitele din ficat pot fi diminuate datorita stresului si a consumului de alcool.
    Concentratia beta-carotenului in plasma este de 85mg/ml. Beta-carotenul in exces este stocat in principal in tesutul adipos, caruia ii confera o culoare galbena, vizibila uneori la nivelul pielii (palme, talpi, nas, obraji).
Dupa oxidare si solubilizare, vitamina A este eliminata prin bila si prin urina.

Dozele zilnice recomandate
- copii: 0,5 mg/zi
- adolescenti: 1 mg/zi
- femei insarcinate sau care alapteaza: 1,7 mg/zi
- adulti: 1,4 mg/zi

Afectiuni cauzate de carenta vitaminei A
    Cel mai frecvent, cauzele carentei sunt erorile alimentare. De asemenea, carentele sunt puse in legatura cu deficitul de absorbtie intestinala si cu deficientele cronice de absorbtie a grasimilor (in cazul bolilor hepatice).
Categoriile de persoane supuse cel mai frecvent carentei de vitamina A sunt: alcoolicii, fumatorii si persoanele varstnice.
    Carenta de vitamina A determina urmatoarele afectiuni:
- xeroftalmie, slabirea acuitatii vizuale nocturne
- uscarea pielii si mucoaselor (nasului, gatului, bronhiilor, vezicii, uterului, vaginului)
- scaderea imunitatii, bronsite, faringite
- migrene, nervozitate, anxietate, insomnie
- tulburari digestive (diaree cronica)
- afectiuni ale aparatului urogenital: usturimi la urinat, mictiuni mai frecvente, reducerea instinctului sexual, tulburari in procesul de reproducere
- anemie (care nu se remediaza prin aportul de fier), astenie (oboseala generala), cearcane
- fragilizarea smaltului dentar, unghii casante, caderea parului
- dismenoree (menstruatii dureroase)

Afectiuni cauzate de exces de vitamina A
    Acestea apar in cazul administrarii vitaminei de sinteza (artificiale) si mai rar in consumul alimentar prelungit de produse bogate in vitamina A. Acumularea in exces la nivelul ficatului este insotita de urmatoarele simptome:
- anorexie, oboseala
- greata, voma
- crize convulsive
- cefalee, dureri osoase
- uscarea pielii, caderea parului
- leziuni ale ficatului
- menstruatii neregulate
- bombarea fontanelei (la sugari)
    Cu exceptia fibrozei ficatului si a durerilor osoase, simptomele de mai sus dispar daca se intrerupe aportul de vitamina A. Supradozajul cu beta-caroten nu este periculos, dar poate da pielii o culoare galbuie.

Niciun comentariu :

Impresii, Intrebari, Experiente ...

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...