LAPTE VEGETAL sau LAPTE DE VACA?RETETE PENTRU LAPTE VEGETAL

    Laptele vegetal are consistenţa şi culoarea unui lapte de origine animală, dar are în componenta sa apă şi ingrediente vegetale: soia, orez, migdale sau susan.

    Oamenii consuma de mult timp lapte din nuci sau seminte. In Asia, de exemplu, laptele de soia şi de orez reprezintă alimente tradiţionale. 
    In general, laptele vegetal este o bomba energetica, plina de minerale, vitamine si grasimi bune, care nu ingrasa, ci mentine silueta si pastreaza sistemul cardiac in conditie optima. In plus, dacă sunteţi vegetarieni, ţineţi post ori nu tolerati laptele de vaca, atunci laptele vegetal este varianta ideală pentru micul dejun.

Lapte vegetal Vs. lapte de vaca

1. Odată cu înaintarea în vârstă, corpul nostru nu mai poate digera laptele. Laptele de origine animală are un nivel ridicat dintr-un carbohidrat numit lactoză. Pentru ca laptele să poată fi digerat, este nevoie ca în stomac şi in intestinul subţire să existe o enzimă specifică, numită lactază – menită să descopună - în zaharuri simple - lactoza. Insa, omul a fost programat ca după “înţărcare” să piardă capacitatea de a produce aceasta enzima, cu ajutorul căreia poate digera lactoza din lapte. O altă enzimă care ajută la digerarea laptelui este renina, care este produsă cu uşurinţă de către stomacurile copiilor mici, însă stomacurile adulţiilor nu o mai produc.

În aceste circumstanţe, dacă bei lapte, poate apare senzatia de balonare, crampe, greaţă şi, eventual, diaree.

2. Pentru ca organismul nostru să poată absorbi calciul, are nevoie şi de prezenţa anumitor minerale, cum ar fi magneziu şi bor (un element care se găseşte exclusiv în vegetale) si pe care laptele de vaca nu le contine.

    Deasemenea, cercetarile au aratat ca pentru a se asimila calciul in mod eficient, raportul calciu/fosfor trebuie sa fie mai mare de 1,7. Dar branza - care contine cea mai mare cantitate de lapte concentrata - are un raport de 1,2. Spre deosebire de acest produs de origine animala, raportul calciu/fosfor in toate produsele de origine vegetala este mai mare de 2.

3. Spre deosebire de laptele de origine animală, laptele vegetal NU conţine cazeina, grăsimi animale sau lactoză, ci grasimi de origine vegetală, nesaturate. Cazeina este cea mai acidifianta proteina de origine animala pe care cercetarile recente au identificat-o ca fiind substanta cu cel mai relevant efect cancerigen dintre cele pe care le consumam. La aceasta se adauga si faptul ca laptele contine factori de crestere care pot deveni pentru organismul uman, stimulatori de tumori latente.
    Mai multe informatii despre efectele laptelui se gasesc in Studiul China.

4. Prin inmuierea semintelor timp de 48 de ore, s-a observat ca putem creste cantitatea de fier de la 7 mg/100 g produs la 45 mg/100 g produs, dupa care nu mai este recomandat sa fie lasata la inmuiat, deoarece cantitatea de fier scade rapid. Din acest punct de vedere, produsele vegetale si in special soia, alaturi de suratele sale leguminoase (fasole, linte, naut, bob, mazare), dar si de frunzele de patrunjel (19 mg/100 g produs) distrug mitul conform caruia carnea este cel mai bogat aliment in fier (cantitatea de fier din carne este de 1,5-4 mg /100 g produs).

    Tot prin inmuiere creste si cantitatea de hormon fito-estrogen, de la dublul cantitatii initiale dupa 2 ore, la de 6 ori cantitatea initiala dupa 6 ore, dupa care nu se mai inregistreaza nicio crestere sau scadere.

5. Daca in uleiul de in raportul acizilor grasi omega 6/omega 3 este chiar de 1:1 (pentru ca organismul nostru sa functioneze normal acest raport ar trebui sa fie sub 3), in lactate acest raport este de 50:1. In aceste conditii, laptele devine un aliment pro-inflamator (agraveaza astmul, infectiile cronice ale urechii, eczemele, produce si accentueaza mucozitatile la nivel nazal, digestiv, respirator).

Retete pentru lapte vegetal

    Teoretic se poate face lapte vegetal din orice fel de seminte. Toate sunt pretabile pentru un lapte sanatos si delicios. Ideal este ca laptele vegetal sa contina cat mai putine ingrediente:

- soia, cereale (orez, ovaz, porumb) sau seminte (canepa, mei, hrisca, dovleac, floarea soarelui, nuci, migdale)

- un indulcitor (zahar invertit, miere de albine, sirop de agave sau de stevie)

- apa (apa plata de izvor, apa alcalina)

- optional, se adauga pentru gust: banana, 2-3 curmale, vanilie, rom, cacao, scortisoara, pudra de roscove, etc.

    Se pun toate ingredientele intr-un blender si se amesteca. Apoi se filtreaza si se consuma rece.

    Unii nutritionisti recomanda a nu se consuma cantitati mari de lapte vegetal. Este bine sa va alegeti semintele preferate, sa le transformati in lapte si sa consumati cel mult o cana pe zi. Dupa o saptamana sau doua puteti sa treceti si la alte seminte.

Lapte vegetal din migdale (sau nuci)

    Laptele de migdale, precum aproape orice variantă de lapte vegetal este un lapte bogat în minerale (Ca, Mg, etc) şi oligoelemente esenţiale, proteine, vitamine (mai ales cele din complexul B), enzime, acizi graşi esenţiali, fibre, etc. Este un lapte nu doar gustos, dar şi foarte sănătos.

Ingrediente:

- o cană de migdale înmuiat (hidratate) peste noapte (minim 8 ore)

- 3-4 curmale – înmuiate şi ele minim o oră sau o linguriţă de miere sau chiar zahăr brun

- aprox. 800-1000 ml apă

- un vârf de cuţit cu sare marină (opţional - evitati sarea iodata !)

Preparare:

    Migdalele se pun la înmuiat într-un bol cu aproximativ 500 ml apă şi se lasă aşa peste noapte sau cel puţin 8 ore. A doua zi se limpezesc, se curăţă de coajă (opţional) şi se adaugă în blender. Se adauga acum şi curmalele, sarea şi o cană de apă şi se amesteca până la omogenizare. După ce se obţine o pastă omogenă, se adaugă şi restul cantităţii de apă şi se mai amesteca câteva secunde. Laptele obţinut se strecoară de pulpa rezultată, printr-un tifon dublu sau printr-un săculeţ special.

    Rezultatul este un lapte onctuos şi destul de cremos. Se poate păstra la frigider 1-2 zile, dar cel mai bun este în prima zi. Pulpa rămasă se poate manca aşa cum este ori alături de cereale şi fulgi sau se face bombonele.

Lapte vegetal din seminţe de susan

Ingrediente:

- 3/4 cană (100 gr.) cu seminţe de susan (hidratate) peste noapte (minim 3-4 ore)

- 3-4 curmale – înmuiate şi ele minim o oră sau o linguriţă de miere/sirop de arţar

- aprox. 800-1000 ml apă
- suc de lamaie

- un vârf de cuţit cu sare marină (opţional)

Preparare:

    Seminţele de susan se pun la înmuiat peste noapte. A doua zi se limpezesc şi alături de toate ingredientele, se adaugă în blender şi se amesteca până la omogenizare. Pentru o mărunţire şi omogenizare foarte bună a ingredientelor se pun în blender prima dată ingredientele solide, iar apoi adaugi apa, cat sa fie puţin peste nivelul solidelor. Porneşti blenderul şi laşi să se facă o pastă destul de omogenă. Apoi adaugi restul de apă şi mai amesteci câteva secunde pentru omogenizarea completă. Strecori apoi laptele obţinut, printr-un tifon dublu si adaugi sucul de lamaie (pentru asimilarea mai buna a calciului). Este un lapte mai light, cu un gust aparte şi foarte bogat în calciu.

Lapte vegetal din pulpă proaspătă de cocos

Ingrediente:

- o nucă mare de cocos (doar miezul)

- aprox. 800-1000 ml apă

Preparare:

    Mai întâi găureşti nuca de cocos şi goleşti tot lichidul din ea (una din cele 3 găurele va ceda în momentul în care vei înfige şi răsuci vârful unui cuţit în ea). Apoi spargi nuca cu un ciocan sau lama unui cuţit gros, bătând circular asupra nucii. După ce va ceda şi se sparge în două părţi, vei desprinde miezul cu vârful unui cuţit. Pulpa de cocos o mărunţeşti în robotul de bucătărie. Apoi adaugi în blender toate ingredientele din reţetă şi mixezi până când apa albă devine precum laptele (30-60 de secunde). Filtrezi conţinutul printr-un tifon sau săculeţ special. Pulpa obţinută o poţi integra în compoziţia diverselor prăjiturele raw.

ATENTIE!

    Daca pastrezi la frigider laptele de cocos, se va separa deasupra un strat de grăsime. Este vorba de untul de cocos. Daca vrei poţi să îl selectezi şi foloseşti la alte preparate, dacă nu, atunci păstrează laptele înainte de consum la o temperatură ambiantă mai caldă. Astfel grăsimea se va topi şi se va omogeniza perfect cu laptele.

Lapte vegetal din seminte de canepa

Ingrediente:

- 1/2 cana seminte de canepa decorticate (nu se inmoaie in prealabil)

- 2-3 cani apa filtrata calduta (sub 40C)

- un praf de sare fara iod

- indulcitor natural dupa gust

- esenta de vanilie naturala

Preparare:

    Se pun toate ingredientele în blender şi se mixează până obţii o consistenţă cremoasă. Se strecoară cu ajutorul unui tifon.

Lapte vegetal din orez

Ingrediente:

- 1,5 pahare orez integral macinat in rasnita

- o cana migdale sau nuci

- o lingura scortisoara praf

- indulcitor natural dupa gust

- 3 cani apa filtrata calduta (sub 40C)

Preparare:

    Orezul se macina in rasnita si daca doriti puteti sa-l puneti la inmuiat, cel putin 5 ore. Nu este nevoie sa il fierbeti, chiar daca este din orez crud, integral, alb sau din alte soiuri de orez. Se pun toate ingredientele în blender şi se mixează până obţii o consistenţă cremoasă. Se strecoară cu ajutorul unui tifon.

    Pulpa ramasa se poate folosi pentru prajituri, blaturi de tort sau biscuiti simpli cu fructe uscate si nuca de cocos.

Lapte vegetal din soia

Ingrediente:

- o cană cu boabe de soia nemodificate genetic (înmuiate peste noapte în apă)

- 2,5 litri de apă

- miere sau zahar invertit

Preparare:

    Se pun boabele de soia înmuiate în blender şi o cantitate mică de apă, cât să le acopere şi să permită mixarea lor. După ce au devenit o pastă cremoasă se adaugă şi restul apei, după care se toarnă într-o oală şi se lasă la fiert o jumătate de oră. Trebuie să amesteci constant în el, deoarece face spumă exact ca laptele de vacă şi se poate prinde de fundul cratiţei. După ce s-a răcit puţin, se strecoară cu ajutorul unui tifon, se adaugă puţină sare şi se păstrează la frigider, într-o sticlă închisă ermetic. Pulpa o poţi folosi în chiftele vegetale, pâine sau diverse rulade preparate la cuptor.

    Soia contine un raport echilibrat calciu/magneziu (260 mg/240 mg per 100g produs).

    Laptele de soia este în mod natural bogat în proteine de foarte bună calitate, prezente într-o cantitate similară cu a laptelui de vacă. Nu are deloc carbohidraţi (de aceea este de obicei îndulcit) şi are grăsimi nesaturate, sănătoase. Valoarea calorică a acestui tip de lapte este similară cu a laptelui de vacă semidegresat.

    Acestă băutură ajută la: scăderea tensiunii arteriale, oprirea dezvoltării celulelor canceroase (în special la sân şi la prostată), prevenirea osteoporozei, reducerea simptomelor menopauzei (soia conţine fitoestrogeni, substanţe care se comportă precum estrogenii, hormonii feminini), întărirea sistemului imunitar, reglarea glicemiei.