COJILE VERZI DE NUCA, REMEDIU PENTRUGLANDA TIROIDA SI PARAZITI INTESTINALI

    De cele mai multe ori, oamenii decojesc nucile verzi (pentru dulceata) şi aruncă coaja, fără a şti ce rol important are aceasta pentru sănătate. Cojile verzi, la fel ca si nucile, contin o adevarata farmacie, de pe urma careia e pacat sa nu profitati. Acestea sunt foarte bogate în vitamina C (de 40 ori mai mult decât sucul de portocale sau de 10 ori mai mult decât sucul de lamai) si sunt o sursa naturala de iod.

    Cel mai puternic si mai concentrat remediu din coaja verde a nucilor este tinctura care este un medicament natural excelent pentru glanda tiroida, ce ajuta la imbunatatirea functiilor acesteia.
    Deasemenea, tinctura mai este utilizata si pentru eliminarea viermilor intestinali si a unor agenti patogeni din organism. Acest lucru este posibil prin continutul de tanin care modifica pH-ul din intestinul gros si astfel, elimina parazitii, viermii si fungii, asigurand o deparazitare de maxima eficienta.

    Cojile verzi ale nucilor au următoarele proprietati:

- hipoglicemiante, uşor hipotensive, hemostatice, depurative, hipocolesterolemice, hepatoprotectoare

- stomahice, antidiareice, antiseptice intestinal, bactericide, antifungice, dezinfectante gastro-intestinale, astringente, vermifuge, antiscorbutice, tonic-amare

- antileucoreice, antiinflamatoare, antisudorifice, dezinfectante renal, antisifilitice, antialergice, antibacteriene

- cicatrizante, antimicotice, emoliente, calmante, antieczematoase

- anticancerigene, antitumorale, imunostimulente

    Toate aceste insusiri se datoreaza substantelor active din compozitia cojilor verzi a nucilor si anume: iod natural, vitamine (B1, B2, C, E si PP), substante flavonoide, uleiuri esentiale, omega 3, juglon, proteine, tanin, caroten, calciu, fosfor, potasiu, cobalt, magneziu si fier. Coaja verde de nuca mai contine aminoacizi esentiali precum: arginina, histidina, isleucina, leucina, lizina, metionina, fenilanina, treonina, triptofan, valina.

    Juglona are proprietati antibacteriene si antifungice, impotriva Candidei albicans. Juglona este activa fata de bacterii, levuri, mucegaiuri si ciuperci.

    Taninul din coaja verde de nuca are efect anticancerigen, antibacterian, antihepatotoxic, antihipertensiv si nu in ultimul rand antitumoral.

    Iodul din coaja verde de nuca stimuleaza cresterea imunitatii si are rol antiseptic si antibacterian.

    Agentii anti-tumorali din coaja verde de nuca sunt utili cu precadere în tratamentul cancerului intestinal.

Tinctura din coaja verde de nuca

    Se umple un borcan cu coji de nuca sau nuci taiate in patru (ca pentru dulceata) si se toarna peste ele alcool alimentar de 40 de grade, votca sau tuica de casa, cat sa le acopere. Se lasa la macerat timp de 2-3 saptamani, dupa care se filtreaza si se pastreaza la racoare, in sticle mici, inchise la culoare.

    Tinctura de nuci se administreaza intotdeauna amestecata cu o jumatate de pahar cu apa, cu 12-20 minute înainte de masă, de 2-3 ori pe zi, timp de cateva saptamani, pana la o luna si jumatate.

    Dozele de administrare: copii de la 6 luni la 5 ani - 1/2 lingurita, intre 6-10 ani pana la o lingurita, copii de la 11 la 16 ani pana la 1-2 lingurite, iar peste 16 ani - 2 lingurite.

ATENTIE ! Tinctura din coaja de nuca nu este recomandata a se administra femeilor insarcinate sau lauzelor.

Decoct din coji de nuci verzi

    Se pun la fiert cojile de la 5 – 6 nuci verzi, într-un litru de apă. Se lasă la foc mic până începe să clocotească. După aproximativ un sfert de oră de dat în clocot, se ia de pe foc. Se lasă la răcit, apoi se consumă. Decoctul din coji de nuci verzi este recomandat pentru tratarea afecţiunilor ficatului, inclusiv a hepatitei cronice, dar şi pentru tratarea afecţiunilor bucale, inclusiv a bolilor gingiilor. Extern, fiertura cu coaja de nuc ajuta la afectiunile cutanate sau pentru colorarea parului. In cazul matretii, se va folosi cu putin suc de lamaie.

Macerat din coji de nuci verzi

    In 300 ml de apa, se adauga aproximativ cinci lingurite de coji de nuci verzi maruntite, care se lasa la macerat aproximativ 10 ore. Dupa acest interval de timp se strecoara, iar cojile recuperate se fierb cu inca 300 ml de apa, timp de 5 minute. La final, cele doua preparate se combina. Se recomanda consumul a unui litru din acest amestec pentru sanatatea sistemului digestiv (infectii, gastrita, ulcer, paraziti, etc). Daca aveti probleme cu varicele, coaja de nuca verde pusa la macerat poate fi un bun remediu pentru aceste vene inestetice.

Sirop din coji de nuci verzi

    Ingrediente: 2-3 pumni de coji verzi de nuca proaspat adunate se taie marunt si se fierb 10 minute intr-un litru de apa in care se pun si 3 cuisoare aromate. Se lasa sa se raceasca, se strecoara si se amesteca cu 1 kilogram de zahar invertit. Se toarna in sticle de culoare inchisa. Se ia de trei ori pe zi cate o lingurita, dupa mesele principale. Este un intaritor excelent si totodata un leac pentru bolile de stomac.

Cataplasma din coji de nuci verzi

    Aceasta se pregăteşte din aproximativ un pumn de coji verzi uscate, care se mărunţesc şi se lasă la înmuiat 1-2 ore în apă caldă. Apoi se aplică direct pe locul afectat, cu ajutorul unui tifon şi se lasă vreme de o oră.

    Alta reteta: Se umple un borcan pe un sfert cu coji tocate mărunt, si peste ele se toarnă otet de mere. Se lasă 2-3 săptămâni la macerat. Acest macerat se aplică pe zonele afectate sub forma de cataplasme sau se fac frectii. Aplicarea cataplasmelor se repetă până la vindecare!

    Cojile tocate se aplica sub formă de cataplasmă contra sciaticii, a nevralgiilor dentare sau varice.

    Coaja de nuca verde mai poate fi folosita si pentru a indeparta negii. Timp de o saptamana, negii se freaca de trei ori pe zi cu coaja verde.

Preparatele din cojile verzi de nuca sunt eficiente în urmatoarele afectiuni:

INTERN: Se foloseste tinctura, siropul, infuzia ori maceratul din coaja nucilor.

- astm, tuberculoza, rinita cronica, amigdalita, sinuzita, faringita, otita

- obezitate, colesterol ridicat (hipercolesterolemie)

- stari de epuizare sau slabiciune, anemie, astenie, oboseala

- ateroscleroza, hipertensiune arteriala, boli cerebrale

- diabet zaharat, leucemie

- reumatism si guta

- hipotiroidie, noduli tiroidieni, hipertiroidie

- mastita, fibrom uterin, chisturi ovariene

- constipatie, incontinenta urinara

- eliminarea parazitilor intestinali (Giardia, Oxiuri, Limbrici, Tenie, Fasciolopsis Buskii, Chist Hidatic)

- afectiuni gastro-intestinale favorizand vindecarea mucoaselor, dureri de stomac şi pancreas, gastrita, colita

- detoxifiaza vezica biliara si elimina pietrele de la fiere

- fortificarea stomacului slăbit şi a intestinelor leneşe

- îmbunătăţirea funcţionării ficatului şi a tractului gastro-intestinal

- purificarea sângelui şi normalizarea consistenţei sângelui îngroşat

- infecţii streptococice şi stafilococice

EXTERN: Se foloseste coaja ca atare, tinctura, maceratul ori infuzia din coaja nucilor sub forma de gargara, spalaturi locale sau cataplasme aplicate pe locul bolnav.

- spalarea si dezinfectarea ranilor

- candidoza, vulvovaginita

- spalari ale gurii in caz de afte sau rani provocate de extractii

- gingivite, parodontite, stomatite, stomatite aftoase, glosite, alveolite.

- boli dermatologice: acnee, psoriazis, eczema, prurit, ulcer varicos, herpes, negi, escoriatii

- colorarea parului

Despre glanda tiroida si parazitii intestinali

    Foarte multi oameni sufera de afectiuni ale glandei tiroide din cauza stresului. Tulburarea functiei tiroidiene are o frecventa de cinci-sase ori mai mare la femei decat la barbati, din cauza modificarilor hormonale la care este supus organismul feminin.
    Majoritatea persoanelor sunt diagnosticate cu hipertiroidism, o afectiune a glandei tiroide prin care aceasta produce o cantitate prea mare de hormoni tiroidieni. Acest aport semnificativ de hormoni are efect asupra metabolismului, batailor inimii, oaselor, colesterolului, digestiei si sistemului muscular, in sensul ca accentueaza functiile acestora in organism.

    In concluzie pot sa apara stari proaste ca de exemplu: indispozitia, oboseala, slabiciunea, transpiratia abundenta, balonarea, flatulenta, tremuraturi ale mainilor, caderea parului, scaderea in greutatea, dureri toracice, greata, voma, diaree, moleseala, batai cardiace, irascibilitate, tensiune arteriala foarte mare si altele.

    Paraziţii intestinali sunt prezenţi deopotrivă la copii si adulţi, dar mai predispuşi sunt copiii. Parazitii dăunează sănătăţii prin toxinele pe care le elimină, marind acidifierea organismului şi prin folosirea resurselor organismului pentru a se hrăni. Chiar dacă infecţia parazitară nu este neapărat o boală a colonului, paraziţii se menţin şi într-un intestin nesănătos, mai ales când materiile fecale conţin proteine parţial digerate. Paraziţii intestinali pot fi prevestitorii diferitelor afecţiuni. Simptomele cele mai cunoscute ale parazitozelor intestinale sunt durerea de cap, respiraţia dificilă, greaţa, icterul, constipaţia sau diareea. De asemenea, mai pot apare flatulenţa, sindromul colonului iritabil, durerile abdominale, musculare şi articulare, anemia, alergia, pielea iritată, nervozitatea, şi oboseala cronică.

    În dietă sunt recomandate plantele şi alimentele cu un gust amar, asa cum este si coaja verde de nuca, care stimulează secreţiile biliare şi contribuie la epurarea toxinelor de la nivel hepatic. Printre alimentele nerecomandate în timpul tratamentului se află laptele şi derivatele lui, deoarece reprezintă un mediu propice pentru dezvoltarea paraziţilor.