GLUTAMATUL DE SODIU — O OTRAVĂ LENTA SI MORTALA

    Glutamatul de sodiu sau monoglutamatul (E621) a fost descoperit la începutul secolului 19 în Japonia și este folosit ca potențiator de aromă în diverse alimente și condimente. Rolul lui este de a pacali creierul că acel aliment este foarte gustos… insa ascunde si alte efecte. Glutamatul de sodiu nu se descompune în timpul gătirii alimentelor dar, ca toți aminoacizii, în prezența zaharurilor și la temperaturi ridicate (prăjire, coacere, fierbere) rezultă reacții care au ca produși substante cancerigene.

Sindromul restaurantelor chinezești

    Multe alimente, ca soia şi roşiile, conţin nivele ridicate de glutamat natural. Forma artificială (glutamatul monosodic) este o substanţă chimică pură care se foloseşte în cantităţi uriaşe în foarte multe restaurante şi magazine "fast-food". Unele dintre acestea afişează "fără MSG adăugat", dar ingredientele folosite pentru prepararea diverselor produse pot conţine glutamat.

    Glutamatul este intens folosit în bucătăria chinezească, japoneză și thailandeză pentru a potența aroma mâncărurilor. Astfel ca prima data, simptomele au fost observate in aceste restaurante, după consumul de alimente ce folosesc glutamat din abundență...

- compușii de transformare metabolică au efect neurotoxic: poate produce dureri de cap, greață, slăbiciune, ameteală, senzații de arsură în antebraț și ceafă, astm, respirație dificilă

- poate produce oscilații ale tensiunii arteriale, modificări ale ritmului cardiac

- poate produce crampe, diaree, hemoroizi

- crestere in greutate, obezitate

- suprastimulează celula nervoasă, are un efect dezastruos asupra neuronilor din creier si poate contribui la declanșarea maladiilor Huntington, Alzheimer, Parkinson, sindromul ADHD

- fiind un neurotransmitator, provoacă dependență, ca și drogurile

Alimente cu glutamat

    Creșterea în greutate a populației la nivel mondial are ca sursă sigură glutamatul de monosodiu. "Cu cât are un gust mai bun, cu atât conţine mai mult glutamat" spunea cineva. Potrivit unui studiu efectuat de doi specialişti, F. Bellisle şi M. Monneuse, este nevoie de doar 0,6% din nociva substanța pentru a determina pe oameni să mănânce mai mult şi mai repede. 

„The monosodium glutamate symptom complex” este un studiu publicat în 1997 în Journal of Allergy and Clinical Immunology (Yang WH, Drouin MA, Herbert M, Mao Y, Karsh J.) care arata ca sensibilitatea la glutamatul de sodiu este reală, iar doza care cauzează simptomele ar putea fi în jur de 3 grame la o masă.

    Glutamatul de sodiu se găsește în foarte multe alimente și dacă nu evitam produsele ce conțin E621, putem ajunge sa consumam o cantitate foarte mare. Astfel, E621 se găsește în: sos de soia, cârnați, salam, parizer, condimente, supe instant, brânzeturi, legume in conservă, bulion, prafuri aromate, sosuri și în multe alte alimente procesate.

    Deşi glutamatul monosodic este afişat pe produs (aşa cer regulamentele), mulţi producători de alimente sunt conştienţi de faptul că la ora actuală oamenii privesc cu suspiciune un produs care conţine E621 şi caută să folosească alte căi legale pentru a introduce această substanţă în produsele lor. Cel mai des întâlnit ingredient care conţine glutamat monosodic "la greu" este caragenan (E407). Simptomele aparute la scurt timp dupa consumul de caragenan sunt reactii alergice, probleme la nivel digestiv (crampe, diaree, balonare, flatulenta) si toxicitate la nivelul organelor.

    Este de asemenea important de menţionat că glutamatul monosodic se poate găsi în vaccinuri (chiar şi cele anti-gripale), perfuzii intravenoase (cu maltodextrină) şi în suplimente cu vitamine. Glutamatul monosodic este folosit în toate suplimentele vitaminice sau minerale încapsulate sub formă gelatinoasă.