MELATONINA – HORMONUL TINERETII

    Melatonina este un hormon, secretat de glanda pineala de la nivelul creierului, ce joaca un rol crucial in starea de sanatate a organismului. In cadrul unui ritm circadian normal, producția de melatonină este inhibată de lumină si e stimulata de intuneric, devenind maximă la miezul nopții, scăzând treptat în a doua jumătate a nopții. In acest fel, hormonul pregateste corpul pentru somn, indeplinind totodata o serie de functii care influenteaza starea de bine si longevitatea. Dezechilibrele in producerea melatoninei si in procesul ei de functionare pot produce efecte grave asupra organismului, de la declansarea depresiei sau a cancerului, pana la speranta de viata diminuata considerabil.

    Studiile statistice efectuate pe marii longevivi activi (călugării Tao şi Shaolin) arată că aceştia se culcă curând după apusul soarelui şi se trezesc dimineaţa devreme, însă marea majoritate a acestora ajung centenari, asociind principiului de sănătate numit „odihnă”, o dietă vegetariana şi un program zilnic de mişcare intensă, chiar la vârste înaintate !

Actiunile melatoninei
    In timpul odihnei, melatonina incepe sa functioneze impiedicand hormonii energetici sa fie activi, astfel incat organismul sa isi regenereze resursele. Melatonina inhiba activitatea constienta a creierului, blocand capacitatea de concentrare si gandire. Tot ea inlatura oxigenul si nutrientii de la nivelul tesutului muscular si al altor celule, astfel incat activitatea fizica sa nu mai fie posibila.

    Melatonina mai este considerata si colectoarea reziduurilor in organism, deoarece patrunde in fiecare celula a corpului si curata radicalii liberi si celelalte toxine daunatoare. Din acest motiv, hormonul este si un puternic antioxidant natural. Spre deosebire de alti antioxidanti, melatonina nu sufera un ciclu redox, deci nu are abilitatea moleculara de a suferi reduceri si oxidari reversibile si succesive.

    Un alt rol al melatoninei este acela de a incetini functionalitatea inimii si a celorlalte organe vitale, exercitand un efect de constrictie asupra vaselor de sange de la nivelul membrelor inferioare si superioare. Astfel, sangele este propulsat dinspre extremitati catre organele vitale, rata cardiaca incetineste si tensiunea arteriala scade in mod considerabil. Din acest motiv, pana si pacientii care sufera de hipertensiune arteriala, beneficiaza de o presiune normala a sangelui atunci cand dorm.

    De asemenea, melatonina provoaca o diminuare a temperaturii corporale interne, resimtita in intervalul orar 2-4 dimineata, pe fondul privarii extremitatilor de sange. Intr-un corp sanatos, temperatura creste cu pana la 3 grade in timpul zilei, dupa ce efectele melatoninei dispar.

    Lumina este principalul factor care influenteaza melatonina produsa de organism. In sezonul rece, cand zilele sunt mai scurte, corpul secreta melatonina mai devreme decat de obicei. De asemenea, inaintarea in varsta conduce la o scadere a hormonului. Unii varstnici pot ajunge sa nu mai beneficieze de nicio cantitate de melatonina.

Efectele documentate ale melatoninei
- Susţine funcţia imunitară
- Prezintă efecte antiinflamatoare, analgezice şi anticonvulsivante
- Are şi un discret efect anticoagulant, dar creşte semnificativ efectul medicamentelor anticoagulante
- Reduce nivelul colesterolului sangvin, opunându-se maladiilor cardiace degenerative
- Stabilizează nivelul glicemic, având un efect hipoglicemiant (important la diabetici)
- Protejează împotriva efectelor stresului
- Creşte adaptabilitatea organismului la schimbările de fus orar şi ajută corpul să-şi revină mult mai repede după zboruri îndelungate pe mai multe meridiane
- Combate eficient insomniile, crescând semnificativ durata somnului cu vise
- Normalizează nivelul plasmatic al zincului la vârsta senescenţei
- Stimulează şi menţine funcţia sexuală; restaurează ritmurile hormonale anterioare menopauzei
- Combate osteoporoza
- Administrată în perioada de premenopauză, readuce secreţiile endocrine la nivelul celor din tinereţe, determinând regresul rapid al tuturor tulburărilor neuro-vegetative şi psihice care acompaniază menopauza, în special anxietatea, nervozitatea şi tendinţa la depresie
- Funcţia tiroidiană este restaurată la hipotiroidieni
- Stimulează producţia hormonului de creştere
- Stimulează creşterea celulelor măduvei osoase şi astfel funcţia hematopoetică este îmbunătăţită
- Reduce incidenţa şi manifestările bolilor autoimune, studiile fiind în curs
- Este un anti-cancerigen de forţă

Remediu in autism
    Indivizii ce suferă de autism pot avea nivele scăzute de melatonină. Un studiu în 2008 a relevat că și părinții copiilor autiști pot prezenta un deficit de melatonină, din cauza activității scăzute a genei ASMT, implicate în sinteza hormonului. Astfel, un supliment de 2 până la 10 mg de melatonina poate îmbunătăți somnul la copiii autiști.

Atenueaza sindromul premenstrual
    Melatonina controleaza eliberarea hormonilor sexuali feminini, precum si declansarea ciclului menstrual sau a menopauzei. Scaderea secretiei de melatonina poate semnaliza sistemului endocrin producerea unor cantitati mai mici de hormoni sexuali, ceea ce conduce la scaderea interesului pentru actul sexual si, in timp, la atrofierea organelor sexuale. Potrivit specialiştilor, dacă luaţi melatonină între zilele 12-28 de ciclu, veţi avea o stare de spirit mai bună şi un somn odihnitor noaptea.

Efecte anti îmbătrânire
    S-a demostrat că melatonina poate încetini procesul de îmbătrânire. O echipă de cercetare de la Paris a găsit că tratamentele pe baza de melatonină pot întârzia primele semne ale îmbătrânirii la mamifere mici cu 3 luni (foarte mult, comparativ cu viaţa animală unde media de viaţă ar fi de 12 luni, este substanţial). Nu te va face să arăţi ca un adolescent, dar te poate ajuta psihic şi fizic să te simţi mai tânăr.

Adjuvant in diabet
    Nivelul mic de melatonină din sânge este strict legat de diverse boli ce ar putea afecta procesarea alimentelor bogate în zahăr sau dulci. Concentraţiile mici de melatonină sunt un factor de risc pentru diabetul zaharat. Receptori ai melatoninei au fost găsiţi în multe ţesuturi ale corpului, inclusiv in pancreas, care produce insulina. Potrivit unui studiu, participanţii cu niveluri mici de melatonină se confruntă de două ori mai mult cu riscul de diabet zaharat în curs de dezvoltare decât cei cu nivel mai mare. Pre-diabetul începe cu insomnie.
    Alte studii arată că melatonina este strâns legată de greutatea corporala.

Bună împotriva migrenelor
    Un studiu promiţător arată că cei care suferă de migrene pot reduce frecventă şi severitatea durerilor de cap prin melatonină. Persoanele care iau melatonină înainte de culcare au avut de două ori mai puţine dureri de cap şi intensitatea lor a scăzut drastic. Potrivit specialiştilor, s-ar putea ca melatonina să aibă un efect anti-inflamator şi elimină radicali liberi care provoacă durerea de cap.

Trezeşte glanda tiroidă
    Dacă pe tine te face să dormi, melatonina are efect invers asupra tiroidei. Aparent, cu înaintarea în vârstă producem mult mai puţină melatonină dar şi alţi hormoni precum cei tiroidieni, care controleaza metabolismul tău. Oamenii de ştiinţă au descoperit că administrarea de melatonină înainte de somn rezultă o îmbunătățire foarte semnificativă a funcției tiroidiene. Astfel, au fost reduse stările de depresie şi îmbunătăţiri semnificative ale dispoziţiei.

Ajută pacienţii cu Alzheimer
    Concentraţia de melatonină din organismul pacienţilor cu boala Alzheimer este deosebit de scăzută. Aproape jumătate dintre persoanele afectate suferă de tulburări de somn şi agitaţie şi alte simptome ce apar între după-amiază şi seară. Suplimentele de melatonină au numeroase beneficii pentru pacienţii cu Alzheimer ajutând la îmbunătăţirea somnului şi reducând mai târziu simptomele grave. Melatonina a ajutat şi pentru reducerea deteriorării cognitive la persoanele cu Alzheimer, prin protejarea celulelor cerebrale de proteine toxice.

Atenuează simptomele pacienţilor cu Parkinson
    Melatonina poate juca un rol important şi în sprijinirea pacienţilor care suferă de Parkinson. Boala Parkinson este asociată cu secreţie întreruptă de melatonină în creier, iar suplimentele alimentare de melatonină pot ajuta la îmbunătăţirea eficienţei somnului la adulţi.

Poate preveni leziuni grave ale creierului la accidentul vascular cerebral
    Oamenii de ştiinţă au descoperit că melatonina luptă împotriva daunelor produse de accidentul cerebral şi împotriva deteriorării celulelor. Administrată la momentul accidentului vascular cerebral, melatonina a limitat aria de leziuni la nivel cerebral, scăzând numărul celulelor moarte din creier şi a redus rata de deces. Totodată, administrarea de melatonină scade unul dintre cei mai importanţi factori ai accidentului cerebral: tensiunea arterială crescută.

Luptă împotriva cancerului
    Unul dintre cele mai importante beneficii ale melatoninei este faptul că luptă împotriva unei game largi de tipuri de cancer: cancer de sân, cancer de ficat, unele tipuri de cancer pulmonar şi metastaza creierului de la tumori.
    În plus, melatonina poate ajuta în contracararea toxicitătii tratamentului de chimioterapie. Potrivit studiilor, melatonina protejează împotriva efectelor secundare asociate tratamentului de chimioterapie, inclusiv scăderea numărului de trombocite, neurotoxicitate, deteriorarea inimii, ulceraţii bucale şi oboseală.

Surse de melatonina
    Toate alimentele de origine animală, cu excepţia ouălor conţin adrenalină (hormonul îmbătrânirii), în vreme ce toate alimentele de origine vegetală conţin melatonina (hormonul tinereţii): verdeţuri, cereale integrale, fructe şi legume, fulgi de ovăz (recordmenul lumii vegetale în melatonina), seminte oleaginoase, ulei de masline etc. În special sucurile naturale din fructe şi legume abundă în melatonină.
    Atunci cand doriti sa preluati melatonina din alimente, trebuie sa tineti cont ca gatirea lor la temperaturi inalte sau prin fermentatie afecteaza cantitatea disponibila a substantei. In mod ideal, incercati sa consumati hrana cu continut de melatonina in stare proaspata, neprocesata.

    In general, melatonina preluata din surse naturale este folosita pentru efectele sale antioxidante si mai putin pentru tratarea tulburarilor de somn (intrucat aportul substantei din alimente este foarte mic), de aceea se folosesc suplimente alimentare care contin melatonina.

    Este esenţial ca melatonina din suplimentele alimentare să aibă un înalt grad de puritate, altfel existând riscul apariţiei de boli alergice sau al efectelor adverse cardiovasculare. Melatonina va fi administrată seara, chiar înainte de culcare. Adesea acţiunea melatoninei în ceea ce priveşte somnul nu este una imediată, după o primă doză exogenă, ci una progresivă, uneori după câteva săptămâni sau luni de “tratament” continuu.
    Nu se recomandă administrarea de melatonina la femeile gravide şi nici la copiii prea mici. Nu se va asocia melatonina cu somnifere.


Niciun comentariu :

Impresii, Intrebari, Experiente ...

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...