SEROTONINA SI SECRETUL FERICIRII

hormonul fericirii
    Serotonina, cunoscuta si ca „hormonul fericirii”, ne influenteaza semnificativ toate simturile, regland starea emotionala, somnul, apetitul, sexualitatea, dar si temperatura corporala sau metabolismul (metabolismul osos, reglarea varstei, chiar si vindecarea ranilor). Nivelul ridicat al acestui hormon implica o stare de veselie si capacitatea de a trece peste stresul zilnic. La polul opus, un nivel prea scazut de serotonina poate declansa in timp depresii si alte boli psihice, precum: anxietatea sociala, tulburarea obsesiv compulsiva, anorexia, bulimia, fobiile sau tulburarea bipolara. O persoana cu o cantitate redusa de serotonina in organism va avea dificultati in a se odihni si va pierde incet-incet capacitatea de concentrare.

    Serotonina este un neurotransmițător implicat în transmiterea de impulsuri nervoase, care a fost identificat în serul din sânge în anul 1948 de către o echipă de medici de la Clinica Cleveland din SUA. Pentru că s-a constatat că acest agent din ser avea influență asupra tonusului vascular, cercetătorii l-au numit serotonină.

    De atunci cercetările asupra acestui hormon au continuat să scoată la lumină noi informații, astfel că în prezent serotonina este considerată un neurotransmițător extrem de important pentru buna noastră funcționare fizică și psihică. Deși serotonina este un neurotransmițător important din creier, aproximativ 80-90% din cantitatea totală este produsă la nivelul tractului gastrointestinal (mai exact celulele specializate din intestine, plachetele sangvine și celulele mast), iar restul este sintetizat și eliberat în creier, de către glanda pineală.

    Creierul femeilor produce cu 50% mai puţină serotonină decât al bărbaţilor şi, pe lângă acest aspect, menstruaţia, naşterea sau menopauza sunt factori care determină scăderea serotoninei în cazul femeilor. In plus, mecanismul de funcționare al serotoninei este diferit la femei și bărbați. Scanările PET ale creierului au arătat că la femei există mai mulți receptori ai serotoninei și un nivel mai scăzut al proteinei care transportă serotonina, ceea ce, spun specialiștii, ar putea explica de ce cazurile de depresie și anxietate sunt mai numeroase la femei decât la bărbați.


Studii si Cercetari
COMANDA acum !
    Un studiu recent realizat la Oxford arata ca serotonina influenteaza modul in care percepem romantismul si intimitatea. Participantii la studiu au fost impartiti in doua grupe, iar intr-una dintre ele nivelul de serotonina al acestora a fost crescut cu ajutorul unei bauturi bazate pe triptofan. Dupa aceea voluntarilor li s-au aratat poze cu diferite cupluri, fiind rugati sa le interpreteze. Cei cu nivelul de serotonina ridicat au clasificat cuplurile ca fiind mai romantice si intime, spre deosebire de cei care aveau un nivel normal al acestei substante in corp. Aceasta descoperire arata faptul ca relatiile noastre cu ceilalti sunt adesea influentate de procese chimice pe care nu le putem controla.

    O cercetare realizată de specialiști din Canada și Austria au observat că proteina transportoare de serotonină are o activitate intensificată în lunile de iarnă, când lumina soarelui nu este la fel de abundentă ca în celelalte anotimpuri. Această proteină scade nivelul serotoninei din creier, ceea ce ar putea oferi o explicație pentru tristețea și starea de spirit negativă a unor persoane în sezonul rece.

    Un alt studiu de laborator pe soareci a descoperit ca deficienta de serotonina poate conduce la pierderea instinctului matern.

    Conform unui studiu realizat la Universitatea din Bristol, 90% din cantitatea totala de serotonina ajunge in sistemul gastrointestinal, ajutand la buna functionare a acestuia. Aflata in celulele enterocromafine care captusesc intestinele si stomacul, serotonina se elibereaza atunci cand mancam si influenteaza contractiile care imping mancarea in tubul digestiv. De aceea, daca nu exista in cantitati suficiente, poate cauza aparitia unei boli frecvente si neplacute: sindromul de intestin iritabil.

    Cateva studii au demonstrat o legatura directa intre obezitate (produsa de supraalimentare) si nivelele reduse de serotonina din creier, plecand de la constatarea ca momentele de hranire compulsiva sunt provocate de o scadere a nivelului cerebral al serotoninei. Un nivel redus de serotonina semnalizeaza creierului ca organismului "ii este foame". Astfel, persoanele supraponderale cu un nivel scazut de serotonina simt nevoia permanenta de a manca. In momentul cand nivelul glucozei sanguine se normalizeaza, nivelul serotoninei revine la normal si ei se simt din nou bine.

    Regimurile alimentare hipocalorice afecteaza dispozitia psihica, emotionala, fiindca scade nivelul de serotonina. In doar patru saptamani de regim hipocaloric, nivelul de triptofan se reduce semnificativ. Acest lucru afecteaza si nivelul de serotonina. Se instaleaza tulburari ale dispozitiei, uneori calmate de cate o masa bogata in carbohidrati. O alta constatare interesanta: nivelul triptofanului pare sa fie mai accentuat la femei decat la barbati. Cu alte cuvinte, femeile par sa fie mai vulnerabile decat barbatii la reducerea nivelului de serotonina, provocata de regimurile sarace in calorii.

    Un aspect interesant este legat de relatia dintre nicotina si serotonina. Nicotina creste nivelul serotoninei, iar lipsa ei (la un fumator vechi) are efectul contrar, aceasta fiind una dintre explicatiile faptului ca unii dintre cei ce renunta la fumat se ingrasa cateva kilograme.

Factori care pot crește producția de serotonină la nivelul organismului
    Lumina acționează prin stimularea producției de vitamina D, care la rândul său promovează secreția de serotonină. Astfel se explica si depresiile din anotimpurile reci, in care luminozitatea este redusa. Foarte importante sunt două caracteristici ale luminii la care suntem expuși: intensitatea și durata acesteia. O intensitate puternică a luminii care acționează asupra ochilor are efectul de stimulare a producției de serotonină, însă pentru efectele sale benefice este necesar să ne expunem la aceasta în timpul zilei și nu noaptea, pentru că o lumină puternică pe timpul nopții va împiedica transformarea serotoninei în melatonină și astfel vor apărea tulburări ale somnului.

    Efortul fizic incurajeaza producerea si eliberarea serotoninei, in special in cazul antrenamentelor aerobice, alergatul sau mersul pe bicicleta. Dar daca va suprasolicitati sau va simtiti obligati in vreun fel sa faceti efort, in loc sa faceti exercițiile cu plăcere și la o intensitate acceptabilă, efectul nu mai este același asupra serotoninei. Asadar, amintiti-va de toate beneficiile exercitiilor fizice pentru a va motiva in acest sens.

    Masajul este o altă metodă de a crește nivelul serotoninei - te face sa te simti relaxat si fericit. Mai multe studii au aratat efectele pozitive ale masajului asupra nivelului de serotonina. Unul dintre ele a fost realizat pe un grup de femei insarcinate care sufereau de depresie. Acestea au primit doua masaje pe saptamana de la partenerii lor, timp de patru luni, iar cantitatea de serotonina a crescut cu 30%. Acelasi experiment a fost incercat si pe noii nascuti ai unor mame depresive, carora li s-au oferit 15 minute de masaj, de doua ori pe saptamana, timp de 6 saptamani. Rezultatul a fost la fel de incurajator: serotonina crescuse cu 34%.

    Simpla evocare a momentelor fericite din viata creste nivelul de serotonina din creier. Amintirea evenimentelor plăcute pe care le-am trăit are un dublu efect: crește nivelul de serotonină produs și în același timp ne împiedică să ne gândim la lucruri negative. Din pacate, cand te simti nefericit, este destul de greu sa iti aduci aminte situatii placute. Aceasta este si una dintre cele mai mari probleme in cazul depresiei: bolnavii nu reusesc sa isi aminteasca faptul ca au fost vreodata fericiti, ci numai clipele triste.

    Și alimentația joacă un rol important în producția de serotonină. Consumul de alimente cu un conținut ridicat de carbohidrați simpli ajută la creșterea nivelului de serotonină, în timp ce la carbohidrații complecși, deși au și ei un efect benefic, prezența proteinelor reduce producția de serotonină.
    Unele alimente sunt bogate în conținutul de triptofan, amoniacidul din care este produsă serotonina: carnea de pui, nucile, bananele, produsele lactate (iaurtul și o varietate de brânzeturi), fasolea, orezul brun.

    In mod natural, serotonina se gaseste in anumite alimente, precum: paine integrala, cereale, lapte, cacao, ciocolata, grepfruit, banane, ananas, cirese, prune, avocado, migdale, curmale, kiwi, oleaginoase, peste, orez, spanac, rosii, varza de Bruxelles, soia, alge, tofu sau usturoi.
    Atentie insa, pentru o asimilare corespunzatoare a serotoninei, este necesar de complexul de vitamine B si magneziu. Ele se pot lua din alimente ca peste, soia, fasole uscata, nuci, cereale integrale, fructe uscate, legume, produse lactate.


Niciun comentariu :

Impresii, Intrebari, Experiente ...

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...