Banalul proces de murare a legumelor este, în realitate, un lanţ de zeci de reacţii biochimice, în urma cărora rezultă substanţe cu un potenţial terapeutic extraordinar.
Muraturile trec printr-un proces de fermentatie acido-lactica in timpul careia se genereaza diferite substante biologic active, cum ar fi vitamine, enzime, acid lactic etc. Sub influenta microflorei de fermentatie acestea capata valoare nutritionala deosebita, devenind practic alimente probiotice, benefice unei sanatati optime a sistemului gastro-intestinal. Acestea imbunatatesc digestia, stimuleaza detoxifierea si intaresc sistemul imunitar. De asemenea, prin continutul crescut de fibre, muraturile ajuta la curatarea colonului de reziduurile toxice si cancerigene.
Muraturi in saramura
Adevaratele muraturi se obtin prin fermentarea acidolactica naturala a legumelor si fructelor proaspete si sanatoase, in saramura. Este ideal ca legumele si fructele pe care le punem la murat in sare sa fie cultivate fara ingrasaminte chimice.
Cea mai simplă reţeta de murături consta dintr-o lingură de sare grunjoasa sau sare marina (in niciun caz sare iodata) adaugata la un litru de apă - fără nici un alt adaos, gen zahăr, oţet sau plicuri cu prafuri dubioase. De asemenea, se recomanda sa nu folosim apa fiarta pentru saramura. Apa clocotita distruge vitaminele. In schimb, varianta cu apa rece sau calduta va pastra cea mai mare parte din nutrienti.
O mare importanţă o au şi condimentele pe care dorim să le adăugăm la murături. Orice mirodenie isi poate gasi locul intr-un borcan de muraturi: marar, usturoi, cuisoare, semintele de schinduf, mustar sau coriandru, etc. Astfel vom beneficia de efectele pozitive ale tuturor acestor plante.
Iata cateva dintre beneficiile consumului de muraturi:
- contin antioxidanti care întăresc imunitatea si lupta cu radicalii liberi, implicati in procesul de imbatranire al organismului
- cand legumele fermenteaza se creeaza acidul lactic. Acest acid ajuta la diminuarea colesterolului, reduce tensiunea arteriala si imbunatateste starea generala a diabeticilor.
- aşa-numitele bacterii prietenoase (probioticele) se dezvoltă din belşug în procesul de murare, iar odată ajunse în organism sunt la fel de eficiente ca antisepticele. Acestea vindeca infecţiile, previn tulburările digestive (ulcer, gastrita, constipatie).
- gustul acru al alimentelor fermentate stimuleaza miscarea peristaltica, iar continutul bogat in fibre ajuta la detoxifierea colonului si prevenirea constipatiei
- microorganismele care produc procesul de fermentare (acrire) a murăturilor consumă multe din zaharurile legumelor şi fructelor, făcându-le printre cele mai puternice alimente anti-obezitate
- un consum regulat de muraturi combate astmul, dermatitele si previne cancerul de colon
- muraturile sunt utile in carenta de vitamine (A, B, C) si minerale. In timpul fermentarii, acestea sunt păstrate intacte şi devin mai uşor asimilabile.
- frunzele de ţelină, seminţele de mărar şi muştar, rădăcina de hrean şi usturoiul folosite în prepararea murăturilor conţin substanţe volatile care nu doar că dau aroma specifică, dar luptă activ împotriva microbilor invadatori, protejează sistemul nervos şi cel endocrin
Precautii si contraindicatii
În timpul curelor cu murături, se vor consuma minimum doi litri de apă pe zi, aşa încât rinichii să nu fie deloc afectaţi de surplusul de sare pe care trebuie să-l elimine. Pentru cei care au contraindicat aportul de sare, din cauza hipertensiunii sau a anumitor afecţiuni renale, se recomandă desărarea prealabilă, în multă apă, a murăturilor.
Persoanele cu afecţiuni asociate cu retenţia de apă, care prezintă insuficienţă cardiacă sau care se confruntă frecvent cu dureri de cap ori migrene, este bine sa evite consumul muraturilor.
Muraturi in otet
In primul rand, trebuie sa stiti ca toate legumele si zarzavaturile puse in otet nu sunt muraturi, ci conserve. Legumele conservate in otet nu au aceleasi calitati ca si muraturile, deoarece nu au aceeasi valoare nutritionala. Borcanele cu muraturi in otet, care se gasesc in comert, se pasteurizează, adică se fierb, ceea ce le distruge o mare parte din substanţele nutritive. Gospodinele ştiu că, dacă nu folosesc oţet fierbinte, legumele se pot strica. In plus, acestea nu conţin probiotice - bacteriile prietenoase utile intestinului, precum cele în saramură. Daca totusi doriti sa puneti legume in otet, atunci utilizati doar otet natural de mere. Acesta contine numeroase vitamine, minerale, enzime si aminoacizi.
Legumele in otet au si ele rolul lor terapeutic:
- intaresc imunitatea
- calmeaza si vindeca anumite disfunctii digestive
- distrug depozitele de calciu din incheieturi si de la rinichi
- trateaza infectiile urinare
- ajuta la mineralizarea oaselor
- lupta cu infectiile, cu bacteriile si cu fungii
Otetul este benefic si pentru cei care sufera de hipertensiune, imbunatateste nivelul de zahar din sange, mentine sanatatea inimii si reduce riscul de cancer.
- intaresc imunitatea
- calmeaza si vindeca anumite disfunctii digestive
- distrug depozitele de calciu din incheieturi si de la rinichi
- trateaza infectiile urinare
- ajuta la mineralizarea oaselor
- lupta cu infectiile, cu bacteriile si cu fungii
Otetul este benefic si pentru cei care sufera de hipertensiune, imbunatateste nivelul de zahar din sange, mentine sanatatea inimii si reduce riscul de cancer.
Precauţii şi contraindicaţii
Murăturile în oţet cresc aciditatea gastrică şi sunt contraindicate persoanelor care sufera de afectiuni digestive (gastrită, ulcer).
ATENTIE !!!
Benzoatul de sodiu, cel de potasiu şi acidul benzoic sunt trei dintre cei mai folosiţi conservanţi din industria murăturilor. Daca cititi eticheta borcanelor de murături din supermarket, ii gasiti la ingrediente sub forma de E211, E212 si E210. Ei au rolul de potenţatori de aromă, dar şi acela de a distruge orice bacterii şi fungi.
Lista problemelor de sănătate pe care aceşti conservanţi o pot da este lungă. Sunt studii care îi incriminează pentru apariţia sindromului ADHD la copii, instalarea astmului, a dermatitelor sau a migrenelor. Alte studii au aratat ca benzoatul de sodiu se poate combina cu acidul ascorbic, adica cu vitamina C si poate sa apara benzenul, o substanta chimica foarte toxică si cancerigena. Din cauza controverselor, aceste substanţe au fost recent puse pe lista neagră a Uniunii Europene.
E210 - este periculos pentru persoanele astmatice, alergice sau cu eczeme.
E211 - provoaca urticarie si agraveaza astmul, poate chiar să distrugă in totalitate ADN-ul din mitocondrii, ceea ce conduce la imbătrănirea precoce a celulelor, la apariţia bolii Parkinson şi a unei serii de alte afecţiuni neurologice
E212 – este un inlocuitor pentru E211 si face parte din categoria aditivilor alimentari ce trebuie evitaţi de anumite persoane. Uniunea Europeana nu recomandă introducerea acestui aditiv în produsele destinate copiilor pentru că poate produce hiperactivitate.
Muraturi fara sare si fara otet
Aceste muraturi pot fi preparate in orice anotimp, fiind o sursa constanta de probiotice. Deoarece nu contin sare sau otet, pot fi consumate de oricine, fara contraindicatii. Principalul atu al acestor muraturi este ca refac flora intestinala, ceea ce are efecte pozitive asupra intregului organism. Iata cum se prepara:
Folosind un blender, se maruntesc si apoi se amesteca diferite legume (varza, morcov, telina, conopida, gulii, sfecla) la care se adauga ghimbir, usturoi si plante aromatice (marar, patrunjel, chimen). Se indeasa bine totul intr-un borcan (de 800g), dar se lasa un spatiu de 5 cm, pentru ca legumele sa aiba loc sa se ridice. Apoi, se adauga apa si o lingura cu zer, aceasta continand cultura de probiotice care va genera procesul de fermentare acidolactica. Daca legumele puse la fermentat contin putine zaharuri (de ex. varza) atunci se adauga si un varf de lingurita de zahar, ca hrana pentru cultura. (Zaharul se poate inlocui cu legume dulci sau cu fructe !)
In spatiul ramas liber se pun cateva foi de varza rulate pentru a tine compozitia sub apa si apoi se inchide ermetic borcanul. Se lasa la fermentat 3-6 zile, la temperatura camerei (21 grade Celsius) si apoi se poate consuma. Atunci cand deschideti borcanul, compozitia tinde sa iasa afara si apar bule. Asta inseamna ca legumele sunt fermentate. Pentru a incetini procesul de fermentare, borcanele se pastreaza la frigider.
Se pot pune la fermentat si fructe (mere, prune).
Niciun comentariu :
Impresii, Intrebari, Experiente ...