TAIEREA SUB LIMBA

    Pe vremuri, înainte de antibiotice sau pastilele chimiei moderne, se foloseau de fiecare dată lipitorile si în mare parte “lăsatul de sânge”. Aceasta procedura era cunoscuta in medicina sub numele de flebotomie si presupunea extragerea de sange prin incizia unei vene sau prin taiere sub limba. Astazi, flebotomia nu se mai foloseste in medicina insa, in medicina populara, se mai practica inca taierea sub limba, ca metoda curativa pentru vindecarea de boli, in special a celor de ficat.

    Un motiv pentru care aceasta terapie nu se mai preda la universitati este faptul ca astazi oamenii cred ca a provoca sangerarea este un tratament demodat si primitiv, care nu mai apartine timpurilor noastre.

    In alta ordine de idei, industria farmaceutica este total impotriva flebotomiei, deoarece vindecarea bolilor printr-un astfel de tratament ar afecta o afacere mult mai rentabila. Un binecunoscut medic, Bernard Aschner, spunea ca renuntarea la flebotomie este o mare pierdere terapeutica, deoarece, pentru bolile civilizatiei moderne, ar fi o extraordinara forma de tratament. Asa cum terapia cu lipitori incepe sa ia din nou amploare in Europa, Rusia si America, poate ca vom asista si la o renastere a acestei metode stravechi.

    Multi dintre noi au auzit de cate un batran sau o batrana de la tara care taie sub limba, in special pentru „galbinare“, adica hepatita, icter si boli ale ficatului. Insa, efectul este benefic in majoritatea bolilor, deoarece astfel se elimina toxine din sange ce nu pot fi indepartate pe alte cai din organism.

    Din cauza supărării, tristeţei şi mâniei, fierea produce asa-zisa bila neagră sau flegmă care rămâne şi se adună în sânge, cauzand diferite boli şi tot felul de simptome şi dureri. De asemenea, din cauza alimentaţiei nesănătoase cu produse toxice (carne de porc, cafea, etc.), a alimentaţiei excesive, a consumului de medicamente, precum şi a toxinelor din alimente şi mediul înconjurător, în corp şi în sânge se adună tot felul de substante şi secreţii dăunătoare care nu mai pot fi eliminate de corp. In acest caz este necesara purificarea sangelui toxic sau eliminarea lui, stimuland astfel organismul sa produca un sange nou, curat.

    Cele doua vinisoare care sunt crestate au legatura cu ficatul si reprezinta un canal de deversare pentru tot ce este rau in sange. Atunci cand ficatul este bolnav, nu mai are capacitatea de a descompune suficient diferitele toxine si ele patrund astfel in circuitul sanguin, provocand o iritare cronica a tesuturilor celulare si constituind un teren propice cancerului. Cu alte cuvinte, cand ficatul este bolnav, intreg corpul este afectat. Deci, in lupta impotriva oricarei boli, in primul rand ar trebui ingrijit si curatat ficatul.

    Tăierea sub limbă este un leac băbesc împotriva bolilor pentru care medicina modernă încă nu a găsit remedii. “Sub limbă există două vase de sânge care sunt conectate direct cu inima, splina şi pancreasul (vena din stânga) şi cu fierea şi ficatul (vena din dreapta). Toate acestea la un loc sunt conectate cu rinichii, care sunt pe mijloc. Tăierea sub limbă este ca un duş pentru interior, pentru că aici există un canal de deversare a toxinelor din organism. Aceste toxine înseamnă de fapt grăsimi acumulate în urma unui regim alimentar nesănătos şi care circulă prin sânge, adeseori blocând circulaţia sangvină. Prin aceste blocări ale vaselor de sânge se ajunge la varice, la atacurile de cord sau la atacurile cerebrale”, explică asistent Cornel Ciobanu – cel mai mediatizat taietor sub limba din Romania.

    Ficatul - care reprezinta farmacia organismului - isi reia, prin aceasta procedura, functiile corecte si, de aici, incep sa functioneze normal si celelalte organe de filtrare si eliminare: bila, rinichii, pancreasul. Functia sa este atat de stabila incat il putem califica drept un organ extraordinar. In plus, fata de importanta sa functie de eliminare a produsilor toxici, el ia parte in mai multe moduri la metabolismul organismului. Atunci cand functioneaza normal, totul este filtrat si transformat de ficat, iar toxinele sunt descompuse, distruse si eliminate.

    Despre bolile care se rezolva prin aceasta tehnica, Cornel Ciobanu vorbeste cu o siguranta dezarmanta: “Vreau sa fiu bine inteles. Taierea sub limba nu rezolva toate bolile Pamantului. Pana acum, am vindecat mai mult de zece mii de bolnavi, fiecare avand una sau mai multe probleme de sanatate. Din cate am observat, cele mai bune rezultate le-am obtinut in afectiuni ale ficatului (hepatite, indiferent de virus, ciroze hepatice), infectii ale sangelui, tensiune arteriala, acnee, varice, migrene, balbaieli, psoriazis, dar mai ales diabet. In plus, am constatat o crestere spectaculoasa a imunitatii persoanelor taiate sub limba, dupa circa o luna de la operatie. La inceput, pacientul simte o oarecare slabiciune, dar in cateva zile, progresiv, efectele benefice incep sa fie vizibile: dispar starile de moleseala, omul prinde putere, are pofta de mancare, se duce orice anemie si slabiciune trupeasca. De fapt, organismul singur face toate astea, fara medicamente si fara alte tratamente. Fara toxine, poate sa-si coordoneze optim procesele chimice. Totul e ca bolnavul sa tina regim timp de o luna de zile, sa evite afumaturile, ouale tari si grasimile animale. Dupa aceea, chiar si cei care au suferit de hepatita pot manca orice”, dar risca sa se confrunte cu aceleasi probleme (n.n.).

    Este bine de stiut ca inainte cu doua ore de a face taierea sub limba sa mancati ceva si sa beti un ceai indulcit, pentru a evita o criza de hipoglicemie. Pentru efect maxim si pentru curatarea cat mai completa a ficatului, se impune taierea sub limba de 3 ori in 3 luni, adica o data pe luna sau de 3 ori in maxim 6 luni. In scop preventiv, metoda se aplica de 2 ori pe an, primavara si toamna.

    Cu aproape 900 de ani in urma, despre acest subiect a vorbit si Hildegard von Bingen, care a fost o călugărită benedictină, fiind una dintre cele mai importante reprezentante a misticismului german din evul mediu care s-a ocupat de discipline diferite ca: religie, medicină, biologie si muzică. „Ceea ce scriu, vad şi aud prin viziunea cerească şi nu folosesc alte cuvinte decât cele auzite”, ne spune Hildegard care nu stia sa scrie si sa citeasca, dar cu ajutorul secretarului ei a scris în total patru carţi cu un conţinut uimitor, după viziunile şi cuvintele primite de la Dumnezeu.

    După cum spune doctorul Strehlow din Germania, care aplică consecvent şi cu mare succes medicina Hildegard de peste 25 de ani, lăsatul de sânge poate ameliora sau chiar vindeca urmatoarele afecţiuni:

– boli ale ficatului: ciroza, icter, cancer, hepatite, steatoza (se elimina fibrina din ficat)

– elimină infecţia şi inflamaţia de la vezica, rinichi, uter, fiere, ovare şi căi respiratorii

– deranjări hormonale: prostata, impotenta, frigiditate, tulburari de menopauza, climacteriu

– elimină inflamaţia venelor de la picioare, ulcer varicos, varice, arterita, tromboflebita, crampe musculare

– eliminarea congestiilor de sânge sau de exces de sânge din plămâni, ficat, hipertensiune arterială, pericol de infarct şi comoţie cerebrală, hemoroizi

– dezintoxicarea corpului şi restabilizarea metabolismului la asimilarea şi procesarea grăsimilor, a zaharului (diabet), acid uric (gută, reumatism, atrită)

– la boli de nervi: neuroza, depresii, migrene, insomnie, epilepsie, schizofrenie, teamă, nelinişte, supraexcitaţie nervoasă

– boli de piele: acnee, neurodermită, exzeme, herpes, psoriazis

– la pre-cancer şi după operaţii de cancer

– boli de urechi, ameţeli, inflamaţiile urechilor, surzenie, zgomot în urechi

– la boli de inimă: insuficienţă cardiacă, pericol de infarct, hipertensiune, ateroscleroza

– boli ale rinichilor (efecte de exceptie in cazul bolnavilor care fac dializa)

– boli autoimune: colagenoza, lupus, boala Basedow

– boli de ochi: miopie, retinopatie, cataracta

    Aici trebuie sa specificam ca prin metoda Hildegard se lua sange din una dintre cele trei vene de la brat. Oricum, regulile sunt aceleasi, iar pentru ca tehnica sa fie eficienta si sa dea rezultate maxime, indicatiile trebuiesc respectate intocmai. Iata cateva din textele originale, scrise de Hildegard von Bingen prin inspiratie divină, extrase din cartea “Causae et curae”:

    Să i se ia sânge la luna scăzătoare, adica în prima zi când luna începe să scadă sau în a doua sau a treia sau a patra sau a cincea zi. Însă nu mai târziu, căci luarea de sânge mai devreme sau mai târziu nu are multe avantaje. (Ca regula universala, orice detoxifiere are efecte maxime daca este realizata atunci cand luna este in scadere.)

    Lăsatul de sânge trebuie făcut dimineaţa pe stomacul gol, fără să fi băut sau mâncat nimic în prealabil, căci altfel sângele se amestecă cu substanţele toxice şi cu sucurile din mâncare sau băutură iar atunci substanţele toxice din sânge nu mai ies din venă aşa cum ar trebui, ieşind mai mult sânge sănătos decât toxine. Şi medicamentele trebuie evitate înainte de luarea sângelui.
    Cât priveste stomacul gol înainte de lăsatul de sânge Hildegard scrie: „o excepţie o constituie oamenii care sunt foarte bolnavi şi slăbiţi, aceştia să mănânce un pic înainte de luarea sângelui pentru ca să nu leşine.“

    În timp ce se ia sânge, se examinează cu atenţie culoarea lui în timp ce acesta curge. De îndată ce s-a schimbat culoarea lui şi a devenit una roşie sănătoasă sau una care diferă de cea dinainte, sângele trebuie oprit. Dacă nu se schimbă culoarea şi pacientul suferă de boli cronice, înseamna că el are mult sânge stricat şi trebuie luat cel mult 160-200 ml, cantitatea depinzind de mărimea pacientului, starea de sănătate şi vârsta lui.

    În cazul pacienţilor, cărora li se face rău atunci când văd sau când li se ia sânge, sângele nu va mai curge de la sine, căci atunci când omului i se face rău, sângele este tras catre inimă din cauza fricii, fapt ce explică şi albirea feţei. Procedeul trebuie întrerupt în acest caz şi nu se mai poate continua.

“Lăsatul de sânge nu se face atunci când corpul este slăbit rău sau la anemie puternică sau in cazul atacurilor de anghină pectorala“, precum şi la vârste neadecvate, spune Dr. Strehlow.

    Cui i se ia sânge trebuie să respecte strict următoarele reguli:

- Trebuie să evite soarele şi lumina focului timp de trei zile pentru că altfel poate primi daune la inimă sau la ochi. Deci nu are să stea cu ochii în soare sau la soare. În caz că nu se poate evita în întregime soarele să se poarte ochelari de soare. De asemenea să se evite timp de trei zile televizorul şi monitoarele de la calculatoare.

- Dieta alimentară strictă pentru a nu strica sângele în această fază, fază în care sângele se află într-o stare sensibilă.

    Trebuie evitate complet, timp de cel puţin 3 zile, carnea de orice fel (salamuri, crenvusti, prăjeli şi grătare de orice fel), orice crudităţi (salate, castraveţi, fructe şi legume crude), sucuri de legume şi fructe, vin şi alcool, cafea, caşcaval şi brânză, condimente iuţi, muştar, acrituri şi murături, varza, cartofii, ciupercile, vinetele, căpşunile şi prazul. Aceste mâncăruri şi băuturi dăunează în special sângelui in perioada de 2 zile de după lăsatul de sânge. De asemenea, trebuie evitate în acest timp şi medicamentele chimice, fumatul ca şi mâncarea grasă sau grăsimi prea multe, margarina.

    Cafeaua, carnea de porc, caşcavalul, varza, castraveţii, cartofii, vinetele, acriturile şi ciupercile trebuie evitate cel puţin o săptămână după lăsatul sângelui.

    Se poate mânca pâine, cereale şi orez, compot de fructe sau fructe gătite, legume sănătoase dar numai fierte: morcovi, păstârnac, dovleac, dovlecel, ţelină, fasole verde.

FORMAREA SANGELUI
    Unii medici considera ca taierea sub limba este o sarlatanie si ca nu exista dovezi stiintifice pentru a demonstra beneficiile acestei tehnici. Cu toate ca oamenii se vindeca, ei ignora cu buna stiinta faptele. In plus, chiar exista si o explicatie stiintifica: taierea sub limba stimuleaza organismul sa produca celule stem ! Acest fapt conduce la regenerarea unor tesuturi si organe afectate de boli, precum si la intarirea sistemului imunitar.

     Celulele sanguine se formeaza in maduva osoasa, care produce aproximativ 95% dintre celulele sanguine ale organismului. Celulele de sange formate in maduva osoasa iau forma unei celule stem sau celule hematopoietice - forma primara, initiala a tuturor celulelor sanguine. Pe masura ce se maturizeaza, celulele stem se multiplica si regenereaza toate celulele, creand un sange proaspat si un sistem imunitar nou. Deasemenea, se stie ca celulele stem stau la baza formarii tuturor tesuturilor si organelor. Atunci cand se ia sange, unele celule stem raman in maduva osoasa pana se maturizeaza, iar altele circula in alte parti ale corpului, participand la regenerarea celulara.

    Cele trei celule ale sangelui (rosie, alba si trombocita) se formeaza dintr-una singura, numita celula-mama (celula stem). In mod remarcabil, experimentele au aratat ca doar 10 celule-mame se pot multiplica, in patru saptamani in 30 bilioane de celule rosii, 30 bilioane de celule albe si 1,2 bilioane de trombocite – destule pentru a inlocui fiecare celula continuta in sangele din organism.