OTRAVA DIN INDULCITORI: ASPARTAM

    Aspartamul, cunoscut şi ca aditivul alimentar E 951, este un îndulcitor artificial, fiind utilizat în industria alimentară pentru puterea sa de îndulcire foarte mare - de 200 de ori mai puternică decât cea a zahărului rafinat. Acest îndulcitor este, de departe, cel mai periculos aditiv chimic de pe piata alimentara.

    Potrivit studiilor, aspartamul este un neurotransmitator, adica faciliteaza transmiterea de informatii de la un neuron la altul. O cantitate prea mare de aspartam va duce la distrugerea ireversibila a unor neuroni datorita unui influx excesiv de calciu in aceste celule. Acest "supliment" de calciu pe care neuronul il primeste, va determina formarea de radicali liberi in exces care ucid celula. De aceea aspartamul este denumit neuro-toxina si excito-toxina: stimuleaza celulele neuronale pana le omoara!

De fapt... ce este aspartamul?

    Pentru marea parte a oamenilor, aspartamul este pur şi simplu un îndulcitor de sinteză făcut pentru a înlocui zahărul, un îndulcitor pe care milioane de femei supraponderale şi diabetici din lumea întreagă îl utilizează sub formă de pudră sau pastile asemănătoare zaharinei, un îndulcitor care aduce miliarde de dolari firmelor producătoare şi, prin efectele secundare pe care le are, miliarde de dolari sistemului medical şi diferitelor companii farmaceutice.

    Din punct de vedere al compoziţiei chimice, aspartamul este alcătuit din doi aminoacizi, fenilalanină (50%) şi acid aspartic (40%), uniţi printr-o moleculă de metanol (10%). Din cauza acestei compoziţii, pe etichetele produselor ce conţin aspartam se poate citi scris cu litere de-o şchioapă „conţine o sursă de fenilalanină”; ceea ce nu este scris este faptul că derivatul de fenilalanină, DKP – diketopiperazina, care apare prin descompunerea edulcorantului datorită stagnării produselor în depozite, este un factor cancerigen pentru creier, susţinând formarea de astrocitoame, adenoame hipofizare etc. – aspecte demonstrate în studiile de început asupra aspartamului. Să vedem în continuare ce anume produce aspartamul după ce acesta este ingerat şi se „topeşte” în cele trei componente ale sale:

1. Fenilalanina este un aminoacid esenţial (aminoacid pe care organismul nu îl poate produce şi pe care trebuie să îl ia din alimentaţie) din care sunt produşi mai mulţi neurotransmiţători şi hormoni. Vă veţi gândi că o dată cu consumul de aspartam se asigură nivelul de fenilalanină ce trebuie consumat zilnic. Să ştiţi că fenialanină există în multe produse naturale, iar consumul de aspartam nu face decât să aducă un surplus nenatural din acest aminoacid. La nivelul sistemului nervos central, fenilalanina este transformată în tirozină, din care apoi rezultă dopamina, noradrenalina, adrenalina şi hormonii tiroidieni. 

    Consumul crescut de aspartam generează cantităţi crescute de catecolamine (noradrenalină, adrenalină) care vor determina o creştere a excitabilităţii cerebrale. Aceasta poate avea ca rezultat o stare de tensiune psihică de fundal, reacţii agresive, convulsii, crize epileptice etc. Pe de altă parte, cantităţile crescute de fenilalanină la nivel cerebral interferează cu producerea de serotonină, un alt neurotransmiţător care se ştie că susţine stările de fericire ale fiinţei. Astfel, ingestia cronică de produse conţinând aspartam ne transformă încet-încet în nişte persoane apatice, terne, depresive şi prezentând diverse afecţiuni.

    Persoanele care sufera de fenilcetonurie, nu pot metaboliza fenilalanina. Aceasta duce la un nivel periculos de mare al fenilalaninei in creier, deseori mortal. S-a demonstrat ca prin consumul de carbohidrati asociat cu aspartam apare cresterea concentratiei de fenilalanina din creier, chiar si la persoane care nu sufera de fenilcetonurie! Aceasta nu este o teorie, toate experimentele facute pana acum demostreaza acest lucru cu prisosinta. Odata cu marirea nivelului de fenilalanina din creier, concentratia de serotonina va scadea foarte mult, aceasta ducand la depresie si alte probleme emotionale grave.

    O poveste impresionanta despre consumul de aspartam a fost publicata in "Wednesday Journal" in articolul: "Un cosmar cu aspartam": John Cook a inceput sa bea 6-8 racoritoare dietetice in fiecare zi. Simptomele de inceput au constat in pierderea memoriei si dureri de cap frecvente. Mai mult, simtea nevoia de si mai multe racoritoare dietetice. Starea de sanatate s-a deteriorat asa de mult incat a ajuns la schimbari comportamentale radicale si accese de furie violente. Desi nu suferea de fenilcetonurie, analizele de sange au aratat un nivel al fenilalaninei de 80 mg/dl. De asemenea, s-a constatat deteriorarea creierului si functionarea anormala a sistemului nervos central. Dupa ce a renuntat complet la consumul de aspartam, starea lui de sanatate s-a ameliorat dramatic.

    Dr. Russell Blaylock - profesor de neurochirurgie la Universitatea Mississippi - demonstreaza ca un nivel crescut de fenilalanina in creier duce pana la urma la schizofrenie. De aceea, folosirea regulata a aspartamului a dus la cresterea vanzarilor de Prozac pentru a controla schizofrenia. Toate acestea spre bucuria marilor concerne farmaceutice care au avut astfel un profit imens.

2. Acidul aspartic este tot un aminoacid, ce se acumulează în ţesutul cerebral. Creierul primeste astfel un nivel excesiv de aspartam ceea ce duce la distrugerea neuronilor. Marea majoritate (peste 75%) a neuronilor din anumite zone din creier sunt morti inainte de a apare vreun simptom vizibil. Când se ating niveluri crescute, apar crize de angoasă, de hiperactivitate, depresii şi obsesii.Toate aceste afirmatii sunt bine documentate si demonstrate de dr. Russell Blaylock. El a publicat o carte in care arata detaliat care sunt efectele distrugatoare ale aspartamului, folosind aproape 500 de referinte stiintifice.

    Dintre principalele efecte, amintim doar cateva: dureri de cap, greata, dureri abdominale, oboseala accentuata (prin impiedicarea glucozei de a ajunge la neuroni), insomnie, deficiente de vedere, atacuri de panica, depresie, astm si probleme severe de respiratie. Acidul aspartic afectează de asemenea şi aparatul reproducător şi chiar fetusul, având capacitatea de a traversa placenta.

    Blaylock nu este singurul medic celebru care apare in aceste cercetari. Printre cei care au vorbit despre distrugerile cauzate de aspartam se numara si dr. Adrienne Samuels, psiholog specialist in cercetare. In cartea "Prescription for Nutritional Healing", scrisa de James si Phyllis Balch, aspartamul se afla pe lista denumita "otravuri chimice". 
    Un alt cercetator independent este Olney, profesor in departamentul de psihiatrie de la scoala de Medicina din Universitatea Washington. El este unul dintre cei mai faimosi medici, o autoritate in acest domeniu. El chiar a informat compania Searle in 1971 despre faptul ca acidul aspartic provoaca gauri in creierul cobailor folositi la experimentele cu aspartam. Lista celor preocupati de efectele acestor excito-toxine este insa mult prea mare pentru a fi trecuta aici.

3. Ultimul component al aspartamului este metanolul, una din cele mai toxice substanţe pentru organism, o otrava mortala. Cele mai bine cunoscute probleme cauzate de otravirea cu metanol sunt cele legate de pierderea vederii, micsorarea campului vizual, vedere in ceata, distrugerea retinei si orbire. (Probabil ca de aici vine numele gumei de mestecat ORBIT... fara zahar!)

    Prin incalzirea aspartamului la o temperatura mai mare de 30 de grade Celsius (cazul fabricarii de dulciuri dietetice - fara calorii - pe baza de aspartam) metanolul este eliberat si, deci, prezent ca atare in alimentul respectiv. Odata ajuns in corp, metanolul se descompune in acid formic si formaldehida, care este o neurotoxina mortala. Molecula de formaldehidă (aldehidă formică) este puternic reactivă şi se leagă în celule de proteine şi de acizii nucleici, formând legături puternice care sunt dificil de „tăiat” prin căile metabolice uzuale. Cercetarile arata ca formaldehida este o otrava cumulativa si cancerigena - odata ajunsa in corp nu se mai elimina – ce afecteaza ADN-ul si duce la malformatii congenitale. De obicei, formaldehida este folosita la imbalsamare si se stie ca este de 500 de ori mai toxica decat alcoolul pur. Datorita lipsei anumitor enzime, oamenii sunt mult mai neajutorati in fata acestei toxine decat animalele. De asemenea, acidul formic se concentrează în creier, rinichi şi alte organe, fiind un produs foarte toxic pentru celule.

    Simptomele otravirii cu metanol includ migrene, ameteala, greata, dezordini gastrointestinale, slabire, pierderea echilibrului, friguri, pierderi de memorie, dereglari comportamentale, etc. La cei care au consumat/consumă în mod frecvent aspartam s-a observat: vedere înceţoşată, voalată sau obscură, vedere dublă, îngustarea câmpului vizual, afectarea retinei şi chiar pierderea vederii. In plus, metanolul, ajuns în ficat, este convertit în aldehidă formică – o substanţă puternic neurotoxică şi cancerigenă, cunoscută ca putând provoca malformaţii congenitale, migrene, vertij, zgomote în urechi, greaţă, stări de rău, tulburări gastro-intestinale, slăbiciune, frisoane, goluri de memorie, dureri fulgurante în extremităţi, tulburări de comportament, nevrite, putere de concentrare scăzută şi împiedicarea ADN-ul de a se multiplica.

Efectele secundare ale consumului de aspartam

    Aspartamul este vandut in peste 80 de tari din lume si se găseşte în peste 6000 de produse alimentare cum ar fi: gume de mestecat fara zahar (Orbit, Winterfresh, Airwaves, etc.), unele cereale, dropsuri fara zahar, bauturi carbogazoase (Coca-Cola, Pepsi), inghetata, gelatina, sucuri de fructe, ceai si cafea instant, iaurt dietetic, gem, marmeladă, dulceaţă, ciocolată caldă, etc. De asemenea aspartamul mai poate fi gasit in: suplimente alimentare, laxative si tablete de multivitamine (Centrum, Alka Seltzer, Supradyne, Sandoz, etc.).

    Există 92 de simptome documentate, cauzate de consumul de aspartam, de la creşterea în greutate la comă şi moarte. Majoritatea simptomelor sunt neurologice. Să vedem câteva dintre simptome: dureri de cap, insomnii, pierderi de memorie, oboseală cronică, depresie, scăderea inteligenţei, cearcăne, scăderea şi tulburări ale vederii, reacţii cutanate, roşeaţă a obrajilor, mâncărimi, creşterea în greutate, căderea părului, foame/sete excesive, dureri abdominale, balonare, diaree, dureri articulare, crampe, hemoragii nazale, vertij, sensibilitate foarte mare la zgomote, senzaţie de frig chiar şi în plină vară, probleme menstruale, impotenţă, probleme sexuale, hiperventilaţie, convulsii, epilepsie, greaţă, vomă, hipo- şi hiperglicemie, dureri în piept, probleme ale tiroidei, tremurături, dureri la înghiţit, dureri la urinare, sensibilitate la infecţii, astm.

    Dacă utilizaţi îndulcitori artificiali de genul NutraSweet, Equal, Spoonful, Neotame, etc., care sunt de fapt denumirile diferite ale aceleiaşi substanţe (aspartamul) şi suferiţi de simptome caracteristice fibromialgiei (dureri cronice în diverse zone ale corpului, răspuns alterat şi dureros la presiune, redori articulare) sau aţi observat apariţia de spasme, dureri fulgurante, amorţeli ale picioarelor, crampe, vertij, ameţeli, dureri de cap, ţiuituri în urechi, dureri articulare, depresie, atacuri de anxietate, vorbire neclară, vedere înceţoşată, pierderi de memorie, nu trebuie să vă miraţi. Bolul cu îndulcitori pot cauza aceste probleme. Probabil aveţi boala aspartamului. Da, este o boală şi chiar o ...epidemie, aşa cum afirmă dr. H.J. Roberts în monografia apărută în 2001 - „Boala aspartamului: o epidemie ignorată”.

    Consumul prelungit de produse cu aspartam poate genera, de asemenea, tulburări de personalitate cum ar fi: crize de agresivitate uneori soldate cu violenţă fizică, paranoia, agorafobie (teama de spaţii deschise, de mulţimi, de a călători singur cu avionul/trenul), alte fobii, panică, senzaţii de „déjà vu”, iritabilitate, crize de demenţă, alterarea caracterului, dificultate de concentrare, confuzie, hiperactivitate şi, mai grav, tumori cerebrale, ruptură de anevrism, atacuri de apoplexie şi chiar... moarte subită.

    S-a observat că aspartamul agravează manifestările sau chiar provoacă simptome asemănătoare bolilor următoare: fibromialgie, artrită, scleroză în plăci, boala Parkinson, lupus, diabet şi complicaţii ale diabetului, epilepsie, boala Alzheimer, limfom, malformaţii congenitale, sindromul oboselii cronice.

    În 1994 în SUA au fost raportate, în urma a 7000 de plângeri ale consumatorilor de aspartam, nu mai puţin de 2621 de efecte secundare ale ingestiei de aspartam – o parte dintre acestea fiind enumerate mai sus.

    În anul 2005 apare un film documentar - „Mizeria dulce: o lume otrăvită” - realizat de o victimă a aspartamului care a fost atinsă de scleroza în plăci şi care avea doisprezece amprente ale bolii la nivel cerebral în februarie 2002. Odată dezintoxicată de acest edulcorant, această persoană a pierdut 34 de kg, a părăsit scaunul cu rotile şi aproape i-au disparut de pe creier însemnele afecţiunii.

    Despre "beneficiile" folosirii aspartamului s-a scris foarte mult. Revista Nexus a acordat acestui subiect o deosebita atentie: doua numere (din oct. - nov.1995 si dec.1995 - ian.1996) au gazduit importante articole despre aspartam si ce se ascunde in spatele afacerii. Un raport al FDA (Administratia Alimentelor si Medicamentelor din SUA) releva faptul ca peste 75% din reactiile adverse reclamate de aditivii sintetici se datoreaza aspartamului.

    Un studiu italian al institutului Ramazzini din Bolonia a dovedit că aspartamul provoacă leucemii şi limfoame, dar aceasta nu a făcut subiectul primelor pagini din jurnalele de specialitate! Rezultatele acestui studiu au fost însă fundamentul unui articol de 12 pagini care a apărut în revista engleză „The Ecologist”, în septembrie 2005.

    Nu există studii pe termen lung referitoare la efectul aspartamului asupra omului, dar foarte multe studii au fost realizate pe animale. Unul dintre aceste studii, realizat în 2006 de Fundaţia Ramazzini în Italia, a arătat, din nou, că ingestia pe termen lung de aspartam determină la animalele de laborator un risc crescut de cancer şi aceasta chiar cu doze mai mici decât limita minimă cunoscută oficial. În Europa, un aport de 40mg de aspartam/kg-corp/zi este considerat sigur. Totuşi un risc crescut de cancer a fost observat la şobolani cărora li s-a administrat doar jumătate din această doză.

    Asa cum a aratat dr. Woodrow Monte, director la Food Science and Nutrition Laboratory din Universitatea Statului Arizona, "nu exista studii care sa evalueze efectele mutagene, teratogene sau carcinogene ale administrarii metanolului, pe oameni." El chiar a dat in judecata FDA cerind sa interzica aspartamul, cel putin pana la noi cercetari, afirmand ca "odata ce aprobati aspartamul, nu se va mai putea face nimic pentru a repara greseala", asa cum a fost si cazul cu zaharina, cunoscut agent cancerigen "sau cu Dumnezeu stie ce alte substante care insulta constitutia umana cu aprobare guvernamentala".  

    CSPI (Centrul pentru Ştiinţă in Interesul Public, SUA) s-a sezizat deja in acest sens şi a schimbat ratingul pentru aspartam de la „folosiţi cu prudenţă” la „toată lumea ar trebui să-l evite”. Totodată, CSPI recomandă tuturor oamenilor să evite şi alţi indulcitori artificiali, precum acesulfam K şi zaharină. CSPI recomandă şi industriei să evite folosirea acestui aditiv de acum incolo in produse: „Diferite teste efectuate de-a lungul timpului au produs rezultate controversate, dar acest ultim studiu, ce intăreşte rezultatele studiilor publicate in anii anteriori arată că aspartamul nu este un produs sigur pentru consum uman, şi ar trebui interzis”.

Cum a fost introdus aspartamul în alimentaţie...

    Iniţial, substanţa miraculoasă a fost scoasă pe piaţă dar apoi, după testarea ei pentru eventuale efecte nocive, a fost suspendată. Toate studiile de început, conduse de dr. Harry Waisman, care s-au realizat pe maimuţe au arătat fără urmă de echivoc nocivitatea aspartamului: această substanţă genera tumori cerebrale, mamare, uterine, testiculare, pancreatice sau/şi tiroidiene. Pe această bază şi a altor efecte nocive ale E951 demonstrate experimental, consiliul FDA nu a aprobat mult timp consumul acestei substanţe.

    Pe 8 martie 1977, la conducerea companiei Searle (firma care produce aspartam) ajunge Donald Rumsfeld, politician şi om de afaceri. Acesta, între 1975 şi 1977 a fost secretar de stat al apărării în guvernul Ford. După alegerea sa ca preşedinte al companiei Searle, Rumsfeld s-a implicat în introducerea pe piaţă a aspartamului. Insa, comunitatea ştiinţifică îşi menţinea părerea, continuând să refuze acceptarea aspartamului ca fiind bun de consumat. Timp de 16 ani, comitetul FDA (Food and Drug Administration – Autoritatea pentru Alimente şi Medicamente) din Statele Unite a refuzat autorizarea utilizării acestui produs în alimentaţie datorită studiilor care demonstrau cât de periculos este aspartamul pentru sănătate.

    La 21 ianuarie 1981, Ronald Reagan a devenit preşedintele Statelor Unite şi a facilitat reintrarea prietenului său, Donald Rumsfeld, în guvern. Nu după puţin timp, acesta a făcut să fie îndepărtaţi din FDA cei care jenau introducerea în consum a aspartamului. Searle a prezentat FDA-ului, din nou, dosarul aditivului E951. Acest dosar a fost examinat acum cu un „ochi” foarte favorabil, în ciuda unor dovezi foarte clare despre nocivitatea substanţei.

    În 1981 acest îndulcitor de sinteză este autorizat sub formă de pudră în anumite produse alimentare: guma de mestecat, îndulcitorii sintetici de genul Nutrasweet, în anumite cereale, deserturi şi în cafeaua instant. În toamna anului 1983 primele sticle cu băuturi răcoritoare conţinând aspartam au fost puse în vânzare. Un drog dur, 100% chimic, care în prezent se adaugă nu numai în răcoritoare ci şi în medicamente, în aproape toate produsele „fără zahăr”, în produsele pentru diabetici etc., a reuşit să fie introdus astfel în consumul alimentar. La inceput a fost comercializat sub denumirea de NutraSweet, iar din 2009 este comercializat sub denumirea de AminoSweet.

Concluzii si recomandari

    Indulcitorii artificiali din produsele fara zahar sau Light, "dietetice", de genul Aspartam sau NutraSwite sunt Neuro-Toxine si Excito-Toxine, producand:

- dereglari hormonale: probleme cu ficatul, diabet, hipotiroidism

- scleroza multipla, lupus, fibromialgie, boala Lou Gehrig (ALS)

- boala Parkinson, sindromul Alzheimer, retardare mintala, pierderea memoriei

- cancer, tumori (in special tumoare la creier), sarcom limfatic (o tumora extrem de maligna)

- epilepsie, crize spasmotice, leziuni cerebrale

- cardiomiopatie toxica, stop cardiac din cauza supraexcitarii sistemului nervos

- pierderea auzului

- atrofierea testicolelor

- sangerari la ochi, dezlipire de retina, pierderea vederii

- tulburari neurologice: dezechilibrul dintre neurotrasmitatorii norepinefrina si serotonina duce la afectarea functionarii corecte a creierului declansand: neliniste, simptome de panica, crize de epilepsie, etc.

    Riscul este mult marit pentru nou-nascuti, copii, femei insarcinate, batrani si bolnavii cu probleme cronice de sanatate.

    Exista multe alte opţiuni când vine vorba de înlocuirea zahărului şi a îndulcitorilor:

- miere, melasa bio

- fructe uscate: smochine, curmale, stafide

- sirop brun de orez, sirop brut de agave

- sirop de arţar (nu trebuie consumat în cantităţi mari)

- zahăr brun din trestie de zahăr (nerafinat)