Semintele oleaginoase sunt acele seminte sau fructe care contin un procent ridicat de ulei. Oleaginoasele sunt o sursa sanatoasa de proteine, fiind un inlocuitor foarte bun al proteinei animale (lapte, carne, oua), deoarece sunt mai putin acide decat proteina animala si nu contin factori de crestere sau urme de medicamente cu care sunt crescute animalele. De asemenea, contin o cantitate mai mare de proteine si lipide (grasimi) fata de alte tipuri de vegetale: fructe, legume sau verdeturi.
Daca sunt consumate in starea lor naturala, asa cum au fost preluate din natura, fara nici o procesare termica, oleaginoasele sunt mai sanatoase chiar decat leguminoasele (fasole, soia, linte, naut, bob, etc.), care pentru a putea fi mancate trebuiesc fierte.
In plus, datorita conţinutului mare de fibre, acestea ajută digestia, favorizând tranzitul intestinal.
Considerate superalimente, semintele oleaginoase au o multime de beneficii:
- reprezinta cea mai buna sursa de proteina vegetala
- conţin grăsimi şi uleiuri sănătoase
- determina starea de satietate si ofera energie
- contin multe vitamine si minerale
- sunt o sursă bogată de fibre, fitosteroli si polifenoli (antioxidanti)
Iata o lista cu cateva seminte oleaginoase si proprietatile lor:
Alunele reprezintă o sursă bună de vitamina E şi mangan, având un conţinut scăzut de colesterol şi sodiu. Un pumn de alune pe zi ajută la îmbunătăţirea performanţelor intelectuale. Mai mult, aceste alimente îmbunătăţesc circulaţia sangvină, sunt vermifuge şi reprezintă un remediu energizant în cazul bolnavilor de T.B.C., celor cu litiază renală şi diabeticilor. Dacă se consumă prăjite, alunele îşi pierd din vitamine şi din enzime. Adaosul de sare de pe acestea afectează rinchii, putând conduce la hipertensiune.
Migdalele sunt bogate în vitamina E, magneziu, acid folic, fosfor, potasiu şi sunt unele dintre cele mai importante surse vegetale de calciu. Migdalele protejează inima, creierul şi stimulează imunitatea. Consumate zilnic, acestea contribuie la hidratarea pielii uscate şi la prevenirea cancerului. În plus, migdalele stimulează digestia şi ajută la combaterea constipaţiei.
Nucile reprezintă o sursă importantă de acid folic, magneziu, fosfor, potasiu, zinc şi au un conţinut scăzut de sodiu şi colesterol. 100 de grame de nuci reprezintă doza zilnică de cupru şi vitamina E. Deşi nucile braziliene conţin magneziu, fosfor, seleniu, acid folic, calciu şi potasiu, acestea au grăsimi saturate care sunt nesănătoase. Nucile de ginkgo biloba sunt recomandate a fi consumate, deoarece conţin vitamina C şi niacină.
Fisticul are un grad ridicat de calciu, fosfor, potasiu, vitamina A, vitamina K şi acid folic. Potrivit unui studiu, consumul de fistic crud reuşeşte să ţină sub control nivelul colesterolului "rău" (LDL), factor de risc în cazul bolilor cardiovasculare. În schimb, fisticul prăjit conţine grăsimi saturate şi sare, care pun sănătatea în pericol prin favorizarea bolilor de inimă.
Seminţele de dovleac sunt sărace în colesterol şi sodiu, dar sunt bogate în proteine, magneziu, fosfor, vitamina K şi fier. Aceste seminţe sunt recomandate în cazul anemiei, în cazul problemelor renale, hepatice şi cardiace. Mai mult, acestea alungă insomnia, protejează inima, iar datorită aportului de zinc ajută la sănătatea prostatei.
Seminţele de in sunt cea mai bogată sursă vegetală de omega-3, un antioxidant cunoscut pentru efectele benefice asupra inimii, sistemului osos şi tensiunii arteriale. Datorită acestor beneficii, seminţele de in constituie o alternativă excelentă la uleiul de peşte şi carnea de somon. În plus, seminţele de in mai au şi avantajul că asigură un aport important de fibre, vitamine (în special, cele din complexul B) şi de minerale.
Nucile caju au un continut de grasimi mai mic decat majoritatea fructelor oleaginoase dar aceste grasimi sunt extraordinar de sanatoase. Aproximativ 75% dintre grasimile continute de nucile caju sunt acizi grasi nesaturati (majoritar fiind acidul oleic), aceiasi pe care ii regasim si in uleiul de masline despre care stim ca aduce majore beneficii sanatatii, inclusiv sanatatii inimii. Caju au proprietati nutritive valoroase si sunt bogate in elemente esentiale precum cupru, mangan, triptofan, magneziu si fosfor.
Seminţele de floarea-soarelui conţin vitamina E, tiamină, magneziu şi fosfor. Şi acestea au un conţinut scăzut de colesterol şi sodiu. Seminţele de floarea-soarelui joacă un rol important în reducerea simptomelor asociate artritei şi astmului. Seleniul din seminţe ajută la regenerarea celulelor, activarea hormonilor tiroidieni şi menţinerea elasticităţii ţesuturilor. Acestea sunt recomandate şi în prevenirea şi tratarea afecţiunilor cardiovasculare.
Seminţele de susan sunt, de asemenea, sănătoase, deoarece au seleniu, magneziu, fosfor şi prezintă nivel scăzut de colesterol şi sodiu. Acestea sunt o sursă importantă de calciu, oferind aproape o treime din cantitatea zilnică recomandată, la 30 de grame. Datorită acestui fapt, dantura se menţine sănătoasă, iar riscul apariţiei osteoporozei scade.
Semintele de cânepă contin toti aminoacizii esentiali si acizii grasi necesari pentru sănătate. Făina proteică din seminte de cânepă contine toti cei 20 de aminoacizi cunoscuti, inclusiv pe cei mai importanti 9 aminoacizi esentiali pe care organismul uman nu îi poate produce pe cont propriu. Aminoacizii esentiali din cânepă sunt usor digerabili. Cânepa mai contine vitamina A, E si D, multe tipuri de vitamina B, sodiu, calciu, fibre dietetice si fier.
ATENTIE
Fibrele vegetale care întreţes seminţele oleaginoase sunt formate din celuloză dură, care în cantitate mare, ori la persoanele sensibile, pot produce iritaţii ale mucoaselor digestive.
Niciun comentariu :
Impresii, Intrebari, Experiente ...