Daca umeziţi un bob de grâu cu puţină apă şi-l lăsaţi într-un loc cald, in mai puţin de o zi apare miracolul: o întreagă “uzină” întră în funcţiune producând, prin mijloace încă necunoscute suficient, cantităţi impresionante de substanţe bioactive. În micul bob de grâu se declanşează un incredibil flux de energie. Sunt produse din abundenţă enzime, cantitatea de fosfor, magneziu, calciu şi alte minerale se triplează în câteva ore şi încep tot acum eforturile micii plante de a se dezvolta.
Fiecare sămânţă conţine vitamine, minerale, proteine, grăsimi şi alte rezerve, aşteptând condiţiile de mediu propice pentru a creşte. Odată cu procesul germinării, prin diferite procese metabolice şi transmutaţii biologice, toate cantităţile de substanţe nutritive se modifică în mod spectaculos. Astfel, germenii devin adevarate superalimente. Fără îndoială că astfel de “condensatori” ai energiei vieţii sunt capabili să impulsioneze eficient procesele de refacere pentru un organism lipsit de vigoare şi energie vitală.
În anii 60, în Statele Unite, un medic pe atunci necunoscut, pe nume Ann Wigmore, avea să producă o revoluţie în tratamentul uneia dintre cele mai grele boli cunoscute: cancerul. Medicamentele “supersofisticate” pe care ea le folosea nu erau altceva decât un pumn de seminţe încolţite de grâu, orz, lucernă etc. Aceste "medicamente" produceau minuni, nu numai în cancer, ci şi în bolile de piele, în alergii, în bolile articulare, în cazurile de îmbătrânire prematură etc. Mulţimea cazurilor vindecate au atras atenţia la început opiniei publice, apoi cercetătorilor, care au descoperit că toate seminţele, atunci când încep să germineze, declanşează energiile vieţii, care pot fi de un real folos în vindecarea celor mai diverse boli.
Alimentele bogate în enzime cum sunt germenii, legumele proaspete, fructele şi sucul lor sunt cei mai importanţi factori în încetinirea “ceasului” îmbătrânirii. Carnea şi alte alimente gătite, mai ales cele grase sau dulci, sunt deficitare în enzime. Aceste alimente încetinesc viteza metabolismului şi slăbesc sistemul imunitar. Alimentele “vii”, dimpotrivă, ajută corpul să-şi conserve enzimele vitale, stimulând metabolismul şi procesele de curăţare şi regenerare; ele au capacitatea de a întări sistemul imunitar şi ne ajută să avem o viaţă lungă şi sănătoasă.
Germenii consumaţi proaspeţi sunt fără îndoială, alimentele “cele mai vii” dintre cele cunoscute, fiind un element destul de important în lupta cu bolile, deoarece declanşează procese foarte intense de dezintoxicare şi reîntinerire.
Marea majoritate a semintelor comestibile se pot folosi pentru germinat: floarea soarelui, patrunjel, marar, mustar, varza, bostan, canepa, mei, hrisca, grau, orz, ovaz, secara, midgale, susan, schinduf, fasole mung, fasole adzuki, linte, naut, mazare, lucerna, broccoli, mustar, ridichi, trifoi, salata, spanac, etc.
Prin inmuiere, incoltire si crestere in vlastari, se produc reactii chimice ce activeaza enzimele. Nutrientii se desfac si se simplifica devenind foarte usor de asimilat si digerat. Proteinele se transforma astfel in amino-acizi si grasimile in acizi grasi esentiali. Proteinele, vitaminele, enzimele si urmele de minerale se multiplica de la 300% pana la 1200%. Anumite toxine si acizi care in mod normal ingreunau digestia, dar care aveau rolul de a proteja samanta, se reduc sau chiar sunt eliminate. In concluzie, este bine sa se puna la inmuiat orice samanta, indiferent daca o veti manca cruda sau daca o vei gati.
Inmuierea si Germinarea
Seminţele pentru germinat trebuie spălate de mai multe ori pentru a elimina praful, substanţele chimice de suprafaţă, o parte a microflorei de suprafaţă, precum şi pietrele sau pleava. Atentie, nu folositi seminte de la magazinele de gradinarit, pentru ca acelea sunt tratate cu substante chimice. De asemenea, semintele nu trebuie sa fie modificate genetic, nu trebuie sa fie mai vechi de un an, nu trebuie sa fie tratate cu pesticide si sa nu fie mucegaite ori zdrobite.
Inainte de germinarea propriuzisa, semintele trebuie sa fie inmuiate. Pentru aceasta, umpleti un borcan cu apă călduţă şi lasati seminţele acoperite cu apă timp de 4-6 ore. Dupa aceea se scurge apa, iar dupa o pauză de 12 ore repetati operatia inca o data. Folositi apa de izvor, nu apa de robinet, fiindca aceasta contine clor.
Pentru germinare, seminţele vor fi puse pe o tavă de plastic, ce va fi acoperită cu tifon sau pur şi simplu folositi mai multe borcane. Seminţele trebuie distribuite uniform pe suprafaţa tăvii. Germinaţia durează 2-4 zile, şi se încheie atunci când lungimea germenului atinge lungimea bobului (maxim 3-5 mm). Dacă temperatura în mediul ambiant este mai ridicată, se recomandă stropirea uşoară a seminţelor cu apă pentru a nu se usca complet. In general, nu trebuie sa ramana apa pe ele, caci se strica. Eventual, le udati de doua ori pe zi, le limpeziti si apoi se scurge toata apa.
Timpul de germinare trebuie strict respectat deoarece după 4 zile radicelele tind să se „împâslească” formând o ţesătură, iar proporţia de substanţe active nu mai creşte, ci se trece la o altă fază de dezvoltare a plantei (transformarea în mlădiţe) în care vor fi implicate alte substanţe.
Germenii pot fi pastrati la frigider maxim 2-3 zile. Cel mai bine este sa ii consumati cat mai repede din momentul in care au incoltit si daca vi se par prea tari, se pot macina. Nu se trateaza termic, pentru ca in acest fel se pierd vitaminele si mineralele.
Germenii pot fi amestecati cu miere. De asemenea, peste ei se poate adauga ulei de masline sau putin sos, pot intra în componenţa salatelor de crudităţi, a pâinilor din cereale, prăjiturilor, a unor sucuri şi băuturi nutritive precum şi a majorităţii mâncărurilor vegetariene. Cel mai bine este sa ii mancam intre mese sau seara, la cina. Germenii pot provoca iritatii ale colonului sau ale altor zone ale tubului digestiv, de aceea ei trebuie mestecati bine sau maruntiti la blender.
Proprietatile germenilor
Germeni de grâu - Sursă excelentă de proteine şi vitamine, ei sunt utili pentru reglarea activităţii nervoase, calmează, măresc rapid vitalitatea, înfrumuseţează pielea, elimină disfuncţiile sexuale, au efecte în afecţiunile degenerative.
Germenii de năut - Sunt un excelent aliment pentru bărbaţi, amplifică energia şi vigoarea, cantitatea mare de proteine îi face să fie foarte hrănitori. Năutul germinat este bogat în calciu, potasiu, magneziu şi vitamine.
Germeni de linte - Conţinutul crescut de vitamina C şi fier îi recomandă în carenţele acestor elemente; se utilizează cu succes în atrofii musculare, devitalizare, slăbiciune, anemie.
Germenii de varză - Sunt o bună sursă de vitamine A, C, de iod şi sulf. Sunt recomandaţi în afecţiuni respiratorii, anemie, tulburări nervoase, afecţiuni digestive, rahitism, tulburări de ciclu menstrual.
Germeni de lucernă - Reprezintă unul dintre cele mai hrănitoare alimente comestibile, fiind o sursă excelentă de proteine de înaltă calitate, şi de vitamine (A şi C). Sunt indicaţi în perioada sarcinii, deoarece calciul din aceşti germeni se asimilează mult mai uşor decât din suplimentele obişnuite, în cazurile de slăbiciune şi îmbătrânire.
Germeni de dovleac - Binecunoscutele seminţe se transformă prin germinare în remedii concentrate pentru afecţiunile hepatice, afecţiuni ale prostatei şi renale. Conţin în cantităţi importante zinc, un element ce lipseşte adesea din alimentaţia modernă.
Germeni de floarea soarelui - Pe lângă efectele terapeutice remarcate în cazurile de anorexie, ateroscleroză şi afecţiuni respiratorii, ei sunt foarte gustoşi şi nutritivi fiind utilizaţi la majoritatea salatelor de crudităţi şi preparatelor cu germeni.
Toate informtiile sunt clare. Mutumesc
RăspundețiȘtergereTotusi in cancer se spune ca germenii de grau sunt contraindicati. Oare care este adevarul?
RăspundețiȘtergere