HALENA, RESPIRATIA URAT MIROSITOARE

    Halena (halitoza) este un termen medical care defineste respiratia cu miros neplacut. Acest fapt poate afecta viata personala, activitatea profesionala sau va poate stirbi increderea si respectul de sine. Respiratia neplacuta poate produce probleme atat in relatia de cuplu cat si la locul de munca, ba chiar se poate ajunge si la o izolare fata de societate. In urma estimarilor, dupa mirosul neplacut al corpului, respiratia este al II-lea factor care influenteaza parerea noastra despre cealalta persoana.

    Mirosul fetid al respiratiei se datoreaza unor compusi volatili ce contin sulf, formati prin descompunerea microbiana a resturilor alimentare din cavitatea bucala. Halena poate fi temporara, disparand dupa consumul de alimente sau in urma folosirii apei de gura. In schimb, la unele persoane halena este o afectiune cronica.

    Halena persistenta poate ascunde o serie larga de boli: diabet zaharat, insuficienta hepatica sau renala cronica, boli digestive, afectarea sinusurilor, a faringelui, a plămânilor sau a stomacului. Totusi, depistarea cauzei si rezolvarea ei va duce si la disparitia respiratiei fetide.

    In cele mai multe cazuri originea halenei este chiar in interiorul cavitatii bucale, putand fi semnul unor afectiuni stomatologice (de la carii si pana la stomatite). De cele mai multe ori, insa, halena e cauzata de o igiena orala precara. Lipsa unei igiene corespunzatoare duce la dezvoltarea bacteriilor anaerobe in cavitatea bucala, mai ales in spatiile cu putin oxigen: intre dinti, la baza limbii, sublingual. Aceste bacterii produc in urma proceselor metabolice compusii cu sulf care dau respiratiei mirosul neplacut. Nu uitati ca placa bacteriana se depune si pe gingii, si pe obraji, si mai ales pe limba, asadar este foarte bine daca va ocupati si de curatirea limbii.

    Peste igiena bucala deficitara se suprapune adesea un alt obicei direct responsabil pentru aparitia halenei: fumatul. Gudronul si nicotina din fumul de tigara se acumuleaza pe dinti si pe limba, determinand uscarea mucoasei bucale. O gura uscata este unul dintre cele mai dese motive ale respiratiei urat mirositoare. Saliva nu da voie bacteriilor sa se stabileasca intr-un singur loc si sa se inmulteasca, astfel ca o gura uscata este ideala pentru dezvoltarea lor. Caldura excesiva sau folosirea unor medicamente pot cauza o gura uscata. Cea mai buna metoda pentru mentinerea unui echilibru al salivei este sa consumati cat mai multa apa sau alte lichide.

    Mai multe probleme generale de sănătate pot produce mirosuri neplăcute distinctive ale respiraţiei. Bolile de plămâni pot produce o halenă, cum o pot face şi infecţiile cronice ale plămânilor. Dacă aveţi o motilitate gastrică redusă, s-ar putea să aveţi o respiraţie cu miros neplăcut datorită fermentării conţinutului stomacului. Eructaţia poate elibera mirosul. Boala de reflux gastro-esofagian poate genera şi ea halena. Insuficienţa renală poate provoca apariţia unui miros asemănător cu cel al urinei, iar insuficienţă hepatica poate determină apariţia unui miros uneori asemănat cu cel de peste. Tot un miros neplacut al respiratiei poate fi întâlnit la diabetici, care au nivele excesive de acizi în sânge sau la copiii bolnavi care au mâncat necorespunzător pentru mai multe zile.

    Ultimele cercetari au dovedit ca o bacterie - Helicobacter pylori - ce traieste si in gurile persoanelor infectate, unde se asociaza cu alte bacterii, se face vinovata si de respiratia urat mirositoare, cauzand halitoza.

    In concluzie, cauzele mirosului neplacut al respiratiei sunt:

- igiena defectuoasa a cavitatii bucale

- consumul unor alimente: ceapa, usturoi, dulciurile in exces, carnea si produsele lactate (prin persistenta resturilor in cavitatea bucala sub actiunea florei microbiene locale se formeaza compusi cu sulf)

- fumatul, alcoolul, cafeaua

- stomatologice: carii, parodontoza, gingivita, abcese dentare, proteze neigienizate

- infectii: sinuzite, amigdalite, flegmoane amigdaliene

- pulmonare: abcese

- digestive: diverticuli, stenoze, refluxul gastroesofagian, cancere

- metabolice: cetoacidoza din diabeul zaharat dezechilibrat, insuficienta hepatica, insuficienta renala

- deficite de vitamine (deficitul de vitamina C determina gingivite; deficitul de vitamina A duce la formarea de tartrum dentar)

- anumite medicamente usuca mucoasa bucala si produc halena (antihistaminice, antihipertensive, antibiotice)

Remedii naturiste pentru o respiraţie proaspătă

    Pentru a dispărea "respiraţia mirositoare de dimineaţă" este foarte bine să realizăm periajul dintilor şi curatirea limbii, apoi să luăm micul dejun. Deasemenea, păstrează o bună igienă a cavităţii bucale prin folosirea aţei dentare după fiecare masă.

    Dacă ai probleme digestive, consumă cât mai des iaurt neîndulcit.

    Consumă cât mai multe legume cu frunze verzi pentru că acestea curăţă cavitatea bucală şi în acelaşi timp fibrele conţinute favorizează digestia. Datorită cantităţii mari de clorofilă, ele menţin respiraţia proaspătă.

    După o masă copioasă, bogată în carne, mestecă seminţe de anason, fenicul, mărar sau chimen.

    Clăteşte-ţi gura cu ceai de echinacea o dată pe zi. Astfel sunt prevenite infecţiile gingivale care provoacă mirosul urât al gurii. Ceaiul se obţine din 2 linguriţe de rădăcină de plantă la 250 ml de apă.

    Dacă ai hipoaciditate gastrică, fă gargară cu soluţie de oţet de mere - 2 linguriţe de oţet la un pahar cu apă călduţă.

Datorită gustului lor dulce şi foarte aromat, cuişoarele erau folosite de către curtenii chinezi pentru a avea o respiraţie proaspătă atunci când se adresau împăratui, pentru a nu-l ofensa, altfel putand fi chiar decapitati.

    Merele - mâncaţi un fruct după masă pentru a curăţa gura de bacteriile care provoacă halena. În plus, când mâncaţi un măr, vă curăţaţi eficient spaţiile interdentare, mai greu accesibile chiar şi cu periuţa de dinţi.

    Lămâile - ajută şi ele la eliminarea respiraţiei urât mirositoare, dacă faceţi gargară cu sucul proaspăt stors al unei lămâi. Dacă este prea acru, puteţi adăuga puţină apă.

    Menta, frunzele de pătrunjel - se mestecă frunzele proaspete sau se încorporează în mâncare. Mirosul de usturoi poate fi îndepărtat prin mestecarea a câteva frunze de pătrunjel.

    Frunzele de nuc - se folosesc sub formă de decoct. Se adaugă trei linguri de frunze uscate la o cană de apă, se fierb pentru 5 minute, se strecoară şi se face gargară.

    Cimbrişorul - se foloseşte pentru a combate halena sub formă de decoct. Una-două linguri de pulbere de plantă uscată se fierb într-o cană cu apă pentru 10 minute, după care se lasă la infuzat încă 15 minute, după care se poate face gargară.

    Rozmarinul - este eficient folosit sub formă de decoct. Se foloseşte o lingură de frunze uscate şi mărunţite la o cană cu apă. Se fierbe timp de 5 minute, după care se strecoară şi se poate folosi sub formă de apă de gură sau gargară.