Se stie ca fiecare celula prezenta in corp are nevoie de oxigen pentru a ramane in viata. Cu toate acestea, oxigenul este responsabil si pentru deteriorarea celulelor ca urmare a procesului de oxidare. Ca un rezultat al oxidarii apar radicalii liberi, care au efect daunator asupra celulelor. In cazul in care daunele cauzate de radicalii liberi se intind pe o perioada mare de timp, este posibil sa apara diverse boli.
Cele mai sensibile organe la acţiunea radicalilor liberi sunt cristalinul, pancreasul, celulele nervoase şi vasele de sânge. Până la o anumită vârstă, organismul se opune acestor duşmani prin propriile mecanisme antioxidante, însă, o dată cu înaintarea în vârstă, capacitatea organismului de a face faţă stresului oxidativ scade. Rolul antioxidantilor naturali este tocmai acela de a repara daunele provocate de radicalii liberi.
"Totusi, radicalii liberi nu sunt intotdeauna dusmani, stand la baza unui proces normal, numit oxidare. Sunt indispensabili pentru organism, sistemul imunitar folosindu-i ca arme pentru bacteriile ce incearca sa invadeze corpul", spune Jeffrey Blumberg, director la Universitatea Tufts.
Radicalii liberi sunt prezenţi în corpul nostru în mod firesc, fiind produsi de organism in urma proceselor metabolice si de productie a energiei. De asemenea, radicalii liberi mai rezulta si din procesele inflamatorii care se petrec in organism sau in urma depunerii unui efort fizic sustinut. Insa, pe langa aceste procese perfect naturale, mai exista si altele care sunt un raspuns la toxinele din mediu.
Iată care sunt factorii generatori de radicali liberi, de care trebuie să ne ferim: fumul de tigara, stresul, aerul poluat, gaze de eşapament, radiaţiile (Razele Ultra Violete, Radioterapia şi Radiografiile), alcoolul, modurile greşite de preparare termică a alimentelor (prăjelile, fripturile, grătarul), consumul de alimente râncede sau alterate, al dulciurilor concentrate, uleiurile vegetale rafinate, unele margarine, expunerile prelungite la soare, bronzarea artificială, sursele de oxigen atomic (hipocloriţii, permanganaţii, cloraţii, percloraţii, sarea iodată), conservanţii alimentari (nitraţii, nitriţii, sulfaţii, tiosulfaţii, sulfiţii, fosfaţii, fosfiţii, etc), bacterii, virusuri si ciuperci (fungi), medicamentele citostatice, depăşirea greutăţii corporale, ”E”-urile alimentare, unele metale grele (Al, Pb, Cd, U), telefonul mobil, cuptoarele cu microunde, ionii pozitivi generaţi de ecranul PC-ului sau al TV-ului etc.
Specialistii in sanatate spun ca numarul crescut de radicali liberi si deficienta de antioxidanti poate cauza sau favoriza aparitia multor afectiuni cronice, precum: Alzheimer, boli cardiovasculare, cataracta, diabet, hipertensiunea, infertilitate, degenerare maculara, tulburari mentale, boala parodontala, infectii ale tractului respirator, artrita reumatoida sau cancer.
Pentru a intelege mai usor ce fac antioxidantii, faceti urmatorul experiment: taiati un mar in doua si peste prima jumatate puneti suc de lamaie iar pe cealalta nu puneti nimic, apoi le lasati asa pentru o ora. O sa observati ca jumatatea pe care ati pus suc de lamaie (bogat in vitamina C) arata foarte bine, iar cealalta jumatate a capatat o culoare maronie datorita oxidarii celulelor.
Antioxidantii prezenti in alimentele pe care le consumam fac acelasi lucru celulelor corpului nostru. Practic, rolul antioxidantilor este acela de a opri procesul de oxidare prin neutralizarea radicalilor liberi formati in timpul oxidarii. Pentru aceasta, corpul foloseste in permanenta antioxidantii, asa ca trebuie sa ii oferim incontinuu altii.
Pana de curand se credea ca antioxidantii actioneaza independent in combaterea radicalilor liberi dar s-a descoperit ca acestia lucreaza impreuna pentru a elimina radicalii liberi.
Exista cinci antioxidanti ce fac parte din aceasta retea: acidul lipoic, vitaminele C si E, glutationul si coenzima Q10.
Cand se combina, acesti antioxidanti isi maresc reciproc puterea de eliminare a radicalilor liberi. Cel mai interesant fapt este ca acesti antioxidanti se pot recicla reciproc asfel transformand un antioxidant inactivat intr-un antioxidant functional, adica ei sunt antioxidanti unul pentru celalalt. Singurul antioxidant din acesta retea, ce poate regenera toti antioxidantii retelei (inclusiv pe el) este acidul lipoic.
Fiecare antioxidant al retelei este specializat pe o anumita nisa. De exemplu, vitamina A poate proteja foarte bine membrana celulara dar protejeaza foarte putin interiorul celulei. Acest lucru se datoreaza faptului ca vitamina A este liposolubila iar interiorul celulei este in principal compus din apa. Insa aici functioneaza foarte bine vitamina C care este hidrosolubila. S-a descoperit ca doar acidul lipoic poate actiona la fel de bine atat in interiorul celulei cat si in afara acesteia.
Iata o lista cu cei mai cunoscuti antioxidanti:
- Coenzima Q10: se mai numeşte şi “antioxidantul inimii sănătoase” pentru că reface ADN-ul deteriorat şi este folosită în tratamentul şi prevenirea bolilor cardiace. Totodată, aceasta ajuta la prevenirea bolilor Alzheimer si Parkinson, este implicată în toate procesele producătoare de energie şi în stocarea energiei în celule, ajutând şi la funcţionarea ficatului.
Coenzima Q10 este prezentă în cantităţi importante în uleiul de soia, sardine, spanac, broccoli, conopida, fasole, mazare, linte, soia, arahide, fistic, nuci, alune si seminte de susan.
- Vitamina C: este un antioxidant cu rol important în funcţionarea corectă a sistemului imunitar şi stimularea capacităţii de regenerare a organismului. În plus, aceasta ajuta la evitarea complicaţiilor prenatale şi are un rol esenţial în producerea colagenului din piele. Fiind hidrosolubila, se elimina foarte usor si tocmai de aceea trebuie adus un aport zilnic de vitamina C.
Cele mai importante surse de vitamina C sunt: patrunjel, macese, catina, citrice, papaya, kiwi, pepene rosu, broccoli, ardei, coacaze negre, capsuni, nectarine si rosii.
- Vitamina E: reprezinta un antioxidant puternic ce ajuta atat in prevenirea deteriorarii lipidelor si a uleiurilor esentiale, incluzand aici si acizii grasi Omega-3, cat si la producerea glutationului, o molecula puternic antioxidanta. Aceasta vitamină stopează procesul de îmbătrânire, ajuta la hidratarea pielii, reduce apariţia cicatricilor şi a arsurilor şi întăreşte sănătatea ochilor. Cele mai clare semne ale deficitului de vitamina E sunt cele legate de probleme digestive, furnicături, amorţirea braţelor sau a picioarelor şi încetinirea vindecării rănilor. De altfel, lipsa acestei vitamine măreşte şi riscul cancerului la prostată şi la sân.
Vitamina E poate fi asimilată din alimente precum: uleiul de germeni de grâu, cereale integrale, legume cu frunze verzi, seminţe de floarea soarelui şi de muştar, alune, nuci, gălbenuş de ou şi unt, broccoli, morcovi, ardei roşu, spanac.
- Acidul lipoic: este un acid gras care se găseşte în mod natural în fiecare celulă a corpului ce ajută la convertirea glucozei în energie, prevenind astfel hiperglicemia. Proprietatea deosebită a acidului lipoic este că, spre deosebire de alţi antioxidanţi, acţionează în profunzime atât în apă, cât şi în grăsime, astfel că este asimilat cu mai multă uşurinţă de organism. De asemenea, reduce riscul apariţiei accidentelor vasculare cerebrale, cataractei, bolilor cardiace şi protejează ficatul de diferite acţiuni toxice.
Acidul lipoic se găseşte în putine alimente: spanac, broccoli, mazăre, drojdia de bere, varza de Bruxelles.
- Beta-carotenul (sursa de vitamina A): are un rol deosebit în prevenirea cancerului, prin anihilarea radicalilor liberi şi „dizolvarea” substanţelor canceroase provenite din mediul extern. Proprietatile antioxidante sunt foarte importante in apararea plamanilor, atat de actiunea distrugatoare a fumului de tigara cat si de cea a poluarii. De asemenea, joacă un rol important în combaterea aterosclerozei, deoarece împiedica oxidarea lipoproteinelor de mică densitate (colesterolul LDL) reducând riscul apariţiei acestei boli şi în consecinţă al producerii infarctului miocardic. Beta-carotenul are efect antiimbatranire, protejează pielea împotriva radiaţiilor ultraviolete şi ajuta la prevenirea numeroaselor boli cauzate de înaintarea în vârstă.
Betacarotenul se găseşte în: spanac, cartofi dulci, roşii, caise, sparanghel, sfeclă, broccoli, pepene galben, morcovi, mango, papaya, piersici, nectarine, grepfruit roz, dovleac, verdeata.
- Resveratrol: acest antioxidant are o acţiune extrem de puternică, fiind de 4-5 ori mai puternic decât beta-carotenul, de 50 de ori mai puternic decât Vitamina E şi de 20 de ori mai puternic decât Vitamina C. Recunoscut ca antioxidant care răspunde la stres, infecţii micotice şi radiaţii ultraviolete, proprietăţile acestei substanţe se extind asupra echilibrării nivelului de colesterol în organism, îmbunătăţirea circulaţiei sângelui, menţinerea elasticităţii pielii şi ameliorarea simptomelor cauzate de alergii.
Resveratrolul se regăseşte preponderent în strugurii roşii, afine, mure, vin negru şi must.
- Fitonutrientii: acestia sunt licopenul si luteina, antioxidanti puternici proveniti din plante si legume, care s-au dovedit a fi arme eficiente impotriva bolilor degenerative. Desi nu actioneaza direct asupra sanatatii pielii, fitonutrientii imbunatatesc in general sanatatea organismului.
Luteina se gaseste in legumele care au un pigment verde: spanac si varza, iar licopenul se gaseste in rosii, pepene rosu, papaya si grapefruit rosu.
- Flavonoizii: sunt pigmenti ai plantelor si pot fi catalogati ca niste nutrienti speciali cu potential benefic pentru organism. Cei mai multi flavonoizi functioneaza ca antioxidanti puternici. Reduc inflamatiile, mentin arterele sanatoase si lupta impotriva procesului de imbatranire. De asemenea, flavonoizii reduc riscul de dementa, Alzheimer, boli de inima si unele tipuri de cancer. Mai mult decat atat, flavonoizii au efect vasodilatator si proprietati antibacteriale, antivirale, antiinflamatorii si antialergenice.
Se gasesc in fructele si legumele colorate. Se considera ca cu cat acestea au culori mai inchise (albastru, mov, negru), cu atat sunt mai bogate in flavonoizi.
- Seleniul: stimuleaza productia de anticorpi proprii organismului si are capacitatea de a reduce din toxicitatea unor metale grele precum plumbul, cadmiul, mercurul. Este implicat si in fabricarea hormonilor tiroidieni. Multe dintre beneficiile seleniului in organism sunt legate de rolul sau in producerea unei enzime numite glutation peroxidaza, responsabila de detoxifierea organismului.
Se gaseste din belsug in pesti (ton) si crustacee, oua, usturoi, cereale integrale, germeni de grau, tarite, ceapa, rosii, broccoli, telina, mazare.
- Zincul: are o influenţă uriaşă asupra sănătăţii noastre deoarece este implicat în tot ceea ce înseamnă diviziune celulară. Regenerarea organismului, înnoirea ţesuturilor depind de acest mineral, la fel ca şi producerea a nu mai puţin de 300 de enzime, implicate practic în toate procesele vitale din fiinţa noastră.
Zincul se găseşte în: fasole boabe, nuci, fructe de mare, cereale integrale, lactate.
Se estimeaza ca exista peste 4000 de surse alimentare (in principal legume si fructe) care actioneaza ca antioxidanti. Fiecare aliment poate fi caracterizat, printr-un numar de unitaţi ORAC (Oxigen Radical Absorbance Capacity = capacitatea de absorbţie a radicalilor liberi ai oxigenului). Cu cât un aliment are o valoare antioxidanta ORAC mai mare, cu atat va avea o capacitate mai mare să lupte cu oxidantii sau radicalii liberi.
Analizând scala ORAC, constăm că:
- condimentele sunt cele mai puternice antioxidante !!!
"Totusi, radicalii liberi nu sunt intotdeauna dusmani, stand la baza unui proces normal, numit oxidare. Sunt indispensabili pentru organism, sistemul imunitar folosindu-i ca arme pentru bacteriile ce incearca sa invadeze corpul", spune Jeffrey Blumberg, director la Universitatea Tufts.
Radicalii liberi sunt prezenţi în corpul nostru în mod firesc, fiind produsi de organism in urma proceselor metabolice si de productie a energiei. De asemenea, radicalii liberi mai rezulta si din procesele inflamatorii care se petrec in organism sau in urma depunerii unui efort fizic sustinut. Insa, pe langa aceste procese perfect naturale, mai exista si altele care sunt un raspuns la toxinele din mediu.
Iată care sunt factorii generatori de radicali liberi, de care trebuie să ne ferim: fumul de tigara, stresul, aerul poluat, gaze de eşapament, radiaţiile (Razele Ultra Violete, Radioterapia şi Radiografiile), alcoolul, modurile greşite de preparare termică a alimentelor (prăjelile, fripturile, grătarul), consumul de alimente râncede sau alterate, al dulciurilor concentrate, uleiurile vegetale rafinate, unele margarine, expunerile prelungite la soare, bronzarea artificială, sursele de oxigen atomic (hipocloriţii, permanganaţii, cloraţii, percloraţii, sarea iodată), conservanţii alimentari (nitraţii, nitriţii, sulfaţii, tiosulfaţii, sulfiţii, fosfaţii, fosfiţii, etc), bacterii, virusuri si ciuperci (fungi), medicamentele citostatice, depăşirea greutăţii corporale, ”E”-urile alimentare, unele metale grele (Al, Pb, Cd, U), telefonul mobil, cuptoarele cu microunde, ionii pozitivi generaţi de ecranul PC-ului sau al TV-ului etc.
Specialistii in sanatate spun ca numarul crescut de radicali liberi si deficienta de antioxidanti poate cauza sau favoriza aparitia multor afectiuni cronice, precum: Alzheimer, boli cardiovasculare, cataracta, diabet, hipertensiunea, infertilitate, degenerare maculara, tulburari mentale, boala parodontala, infectii ale tractului respirator, artrita reumatoida sau cancer.
Pentru a intelege mai usor ce fac antioxidantii, faceti urmatorul experiment: taiati un mar in doua si peste prima jumatate puneti suc de lamaie iar pe cealalta nu puneti nimic, apoi le lasati asa pentru o ora. O sa observati ca jumatatea pe care ati pus suc de lamaie (bogat in vitamina C) arata foarte bine, iar cealalta jumatate a capatat o culoare maronie datorita oxidarii celulelor. Antioxidantii prezenti in alimentele pe care le consumam fac acelasi lucru celulelor corpului nostru. Practic, rolul antioxidantilor este acela de a opri procesul de oxidare prin neutralizarea radicalilor liberi formati in timpul oxidarii. Pentru aceasta, corpul foloseste in permanenta antioxidantii, asa ca trebuie sa ii oferim incontinuu altii.
Pana de curand se credea ca antioxidantii actioneaza independent in combaterea radicalilor liberi dar s-a descoperit ca acestia lucreaza impreuna pentru a elimina radicalii liberi.
Exista cinci antioxidanti ce fac parte din aceasta retea: acidul lipoic, vitaminele C si E, glutationul si coenzima Q10.
Cand se combina, acesti antioxidanti isi maresc reciproc puterea de eliminare a radicalilor liberi. Cel mai interesant fapt este ca acesti antioxidanti se pot recicla reciproc asfel transformand un antioxidant inactivat intr-un antioxidant functional, adica ei sunt antioxidanti unul pentru celalalt. Singurul antioxidant din acesta retea, ce poate regenera toti antioxidantii retelei (inclusiv pe el) este acidul lipoic.
Fiecare antioxidant al retelei este specializat pe o anumita nisa. De exemplu, vitamina A poate proteja foarte bine membrana celulara dar protejeaza foarte putin interiorul celulei. Acest lucru se datoreaza faptului ca vitamina A este liposolubila iar interiorul celulei este in principal compus din apa. Insa aici functioneaza foarte bine vitamina C care este hidrosolubila. S-a descoperit ca doar acidul lipoic poate actiona la fel de bine atat in interiorul celulei cat si in afara acesteia.
Iata o lista cu cei mai cunoscuti antioxidanti:
- Coenzima Q10: se mai numeşte şi “antioxidantul inimii sănătoase” pentru că reface ADN-ul deteriorat şi este folosită în tratamentul şi prevenirea bolilor cardiace. Totodată, aceasta ajuta la prevenirea bolilor Alzheimer si Parkinson, este implicată în toate procesele producătoare de energie şi în stocarea energiei în celule, ajutând şi la funcţionarea ficatului.
Coenzima Q10 este prezentă în cantităţi importante în uleiul de soia, sardine, spanac, broccoli, conopida, fasole, mazare, linte, soia, arahide, fistic, nuci, alune si seminte de susan.
- Vitamina C: este un antioxidant cu rol important în funcţionarea corectă a sistemului imunitar şi stimularea capacităţii de regenerare a organismului. În plus, aceasta ajuta la evitarea complicaţiilor prenatale şi are un rol esenţial în producerea colagenului din piele. Fiind hidrosolubila, se elimina foarte usor si tocmai de aceea trebuie adus un aport zilnic de vitamina C.
Cele mai importante surse de vitamina C sunt: patrunjel, macese, catina, citrice, papaya, kiwi, pepene rosu, broccoli, ardei, coacaze negre, capsuni, nectarine si rosii.
- Vitamina E: reprezinta un antioxidant puternic ce ajuta atat in prevenirea deteriorarii lipidelor si a uleiurilor esentiale, incluzand aici si acizii grasi Omega-3, cat si la producerea glutationului, o molecula puternic antioxidanta. Aceasta vitamină stopează procesul de îmbătrânire, ajuta la hidratarea pielii, reduce apariţia cicatricilor şi a arsurilor şi întăreşte sănătatea ochilor. Cele mai clare semne ale deficitului de vitamina E sunt cele legate de probleme digestive, furnicături, amorţirea braţelor sau a picioarelor şi încetinirea vindecării rănilor. De altfel, lipsa acestei vitamine măreşte şi riscul cancerului la prostată şi la sân.
Vitamina E poate fi asimilată din alimente precum: uleiul de germeni de grâu, cereale integrale, legume cu frunze verzi, seminţe de floarea soarelui şi de muştar, alune, nuci, gălbenuş de ou şi unt, broccoli, morcovi, ardei roşu, spanac.
- Acidul lipoic: este un acid gras care se găseşte în mod natural în fiecare celulă a corpului ce ajută la convertirea glucozei în energie, prevenind astfel hiperglicemia. Proprietatea deosebită a acidului lipoic este că, spre deosebire de alţi antioxidanţi, acţionează în profunzime atât în apă, cât şi în grăsime, astfel că este asimilat cu mai multă uşurinţă de organism. De asemenea, reduce riscul apariţiei accidentelor vasculare cerebrale, cataractei, bolilor cardiace şi protejează ficatul de diferite acţiuni toxice.
Acidul lipoic se găseşte în putine alimente: spanac, broccoli, mazăre, drojdia de bere, varza de Bruxelles.
- Beta-carotenul (sursa de vitamina A): are un rol deosebit în prevenirea cancerului, prin anihilarea radicalilor liberi şi „dizolvarea” substanţelor canceroase provenite din mediul extern. Proprietatile antioxidante sunt foarte importante in apararea plamanilor, atat de actiunea distrugatoare a fumului de tigara cat si de cea a poluarii. De asemenea, joacă un rol important în combaterea aterosclerozei, deoarece împiedica oxidarea lipoproteinelor de mică densitate (colesterolul LDL) reducând riscul apariţiei acestei boli şi în consecinţă al producerii infarctului miocardic. Beta-carotenul are efect antiimbatranire, protejează pielea împotriva radiaţiilor ultraviolete şi ajuta la prevenirea numeroaselor boli cauzate de înaintarea în vârstă.
Betacarotenul se găseşte în: spanac, cartofi dulci, roşii, caise, sparanghel, sfeclă, broccoli, pepene galben, morcovi, mango, papaya, piersici, nectarine, grepfruit roz, dovleac, verdeata.
- Resveratrol: acest antioxidant are o acţiune extrem de puternică, fiind de 4-5 ori mai puternic decât beta-carotenul, de 50 de ori mai puternic decât Vitamina E şi de 20 de ori mai puternic decât Vitamina C. Recunoscut ca antioxidant care răspunde la stres, infecţii micotice şi radiaţii ultraviolete, proprietăţile acestei substanţe se extind asupra echilibrării nivelului de colesterol în organism, îmbunătăţirea circulaţiei sângelui, menţinerea elasticităţii pielii şi ameliorarea simptomelor cauzate de alergii.
Resveratrolul se regăseşte preponderent în strugurii roşii, afine, mure, vin negru şi must.
- Fitonutrientii: acestia sunt licopenul si luteina, antioxidanti puternici proveniti din plante si legume, care s-au dovedit a fi arme eficiente impotriva bolilor degenerative. Desi nu actioneaza direct asupra sanatatii pielii, fitonutrientii imbunatatesc in general sanatatea organismului.
Luteina se gaseste in legumele care au un pigment verde: spanac si varza, iar licopenul se gaseste in rosii, pepene rosu, papaya si grapefruit rosu.
- Flavonoizii: sunt pigmenti ai plantelor si pot fi catalogati ca niste nutrienti speciali cu potential benefic pentru organism. Cei mai multi flavonoizi functioneaza ca antioxidanti puternici. Reduc inflamatiile, mentin arterele sanatoase si lupta impotriva procesului de imbatranire. De asemenea, flavonoizii reduc riscul de dementa, Alzheimer, boli de inima si unele tipuri de cancer. Mai mult decat atat, flavonoizii au efect vasodilatator si proprietati antibacteriale, antivirale, antiinflamatorii si antialergenice. Se gasesc in fructele si legumele colorate. Se considera ca cu cat acestea au culori mai inchise (albastru, mov, negru), cu atat sunt mai bogate in flavonoizi.
- Seleniul: stimuleaza productia de anticorpi proprii organismului si are capacitatea de a reduce din toxicitatea unor metale grele precum plumbul, cadmiul, mercurul. Este implicat si in fabricarea hormonilor tiroidieni. Multe dintre beneficiile seleniului in organism sunt legate de rolul sau in producerea unei enzime numite glutation peroxidaza, responsabila de detoxifierea organismului.
Se gaseste din belsug in pesti (ton) si crustacee, oua, usturoi, cereale integrale, germeni de grau, tarite, ceapa, rosii, broccoli, telina, mazare.
- Zincul: are o influenţă uriaşă asupra sănătăţii noastre deoarece este implicat în tot ceea ce înseamnă diviziune celulară. Regenerarea organismului, înnoirea ţesuturilor depind de acest mineral, la fel ca şi producerea a nu mai puţin de 300 de enzime, implicate practic în toate procesele vitale din fiinţa noastră.
Zincul se găseşte în: fasole boabe, nuci, fructe de mare, cereale integrale, lactate.
Se estimeaza ca exista peste 4000 de surse alimentare (in principal legume si fructe) care actioneaza ca antioxidanti. Fiecare aliment poate fi caracterizat, printr-un numar de unitaţi ORAC (Oxigen Radical Absorbance Capacity = capacitatea de absorbţie a radicalilor liberi ai oxigenului). Cu cât un aliment are o valoare antioxidanta ORAC mai mare, cu atat va avea o capacitate mai mare să lupte cu oxidantii sau radicalii liberi.
Analizând scala ORAC, constăm că:
- condimentele sunt cele mai puternice antioxidante !!!
- nici un aliment de origine animală nu figurează in această scală !!!
Scala ORAC (unităţi/100g produs) a celor mai sănătoase alimente:
(conf. www.oracvalues.com)
(conf. www.oracvalues.com)
314.446 pudra de cuişoare
312.400 tărâţele neprelucrate de sumac
267.536 pudra de scorţişoară
240.000 tărâţele de sorg bogate în tanin
200.129 pudra de oregano uscat
159.277 pudra de curcuma (turmeric)
102.700 boabele de acai liofilizate
100.800 tărâţele negre de sorg
91.500 pudra de roşcove (carob, ceratonia)
86.800 sumacul brut
80.933 cacaoa pudră uscată şi neîndulcită
76.800 seminţele de chimen
75.000 pudra concentrată de boabe de maqui
74.349 pătrunjelul uscat
71.000 tărâţele de sorg roşu
70.000 cireşele Acerola
67.553 busuiocul uscat
48.504 pudra de curry
45.400 sorgul brut bogat în tanin
40.200 pudra de ciocolată olandeză
40.000 sucul de boabe de maqui
32.004 salvia proaspătă
29.257 seminţele de muştar galben
28.811 ghimbirul pudră
27.618 piperul negru boabe
27.426 cimbrul în stare proaspătă
27.297 măghiranul în stare proaspătă
25.300 fructul de lyci (sau lechee)
25.300 fructul de goji
24.700 polenul granule
24.287 tărâţele de orez crude
23.636 pudra de chili
21.900 boabele de sorg negru
20.823 bomboanele de ciocolată neagră
19.600 cojile seminţelor de in
18.053 bomboanele de ciocolată amăruie
17.940 nucile pecan
17.919 boiaua de ardei
16.062 boabele de chokeberry crude
15.542 frunzele proaspete de tarhon
14.840 rădăcina de ghimbir proaspătă
14.697 boabele de soc crude
14.000 boabele de sorg roşu
13.978 frunzele proaspete de mentă
13.970 boabele proaspete de oregano
13.541 nucile englezeşti (walnuts)
9.645 alunele de pădure sau alunele turceşti
9.584 coacazele roşii crude
9.465 boabele proaspete de cimbru
9.416 infuzia de anghinarie
8.459 boabele de fasole roşie crudă
8.320 boabele de fasole roz crudă
8.040 boabele de fasole neagră crudă
7.983 fisticul crud
7.960 coacazele negre crude
7.779 fasolea Pinto crudă
7.581 prunele “diamantul negru” cu coajă crude
7.528 bomboanele de ciocolată cu lapte
7.282 lintea crudă
7.274 agavele uscate
6.665 pudra de usturoi uscat
6.552 anghinaria cruda
6.552 afinele crude
6.552 prunele uscate
6.400 tărâţele de sorg alb
6.330 siropul de ciocolată
6.259 prunele crude
5.997 frunzele proaspete de melisă
5.764 boabele de soia crude
5.735 pudra de ceapă
5.347 murele
5.346 usturoiul crud
5.141 frunzele crude de coriandru
4.882 zmeura crudă
4.805 frunzele proaspete de busuioc
4.454 migdalele
4.392 frunzele proaspete de mărar
4.343 frunzele de ceai
4.275 merele roşii
4.188 stafidele albe
3.898 merele “Granny Smith”
3.577 căpşunile proaspete
3.432 untul de arahide
3.383 smochinele proaspete
3.365 cireşele obişnuite dulci
3.307 rodia
3.277 agrişele crude
3.234 caisele confiate
3.166 arahidele de orice fel, crude
3.145 varza roşie fiartă şi scursă fără sare
3.083 broccoli crud
3.082 merele obişnuite cu coajă
2.941 perele crude
2.938 agavele fierte
2.936 merele ”Red delicious”, crude, fără coajă
2.906 sucul de coacăze negre
2.830 strugurii negri
2.828 merele Gala crude cu coajă
2.764 (condimentul) cardamom
2.670 merele Golden crude cu coajă
2.589 merele Fuji crude cu coajă
2.573 merele crude fara coaja
2.550 guava
2.386 brocolli fiert şi nesărat
2.380 salata lollo crudă
2.359 fulgii de porumb
2.341 sucul proaspăt de rodie
2.308 fulgii de ovăz instant fortificat
2.294 granola cu stafide
2.252 varza roşie cruda
2.210 merele Golden crude fără coajă
2.200 sorgul alb boabe
2.184 seminţele de ridiche încolţite
2.183 tărâţele de ovăz
2.175 fulgii de ovăz simpli
2.150 frunzele de sparanghel crude
2.115 cartofii dulci copţi în coajă
2.104 pâinea integrală de grâu
2.094 arpagicul crud
2.050 varza albă fiartă, scursă şi nesărată
2.036 sucul de prune
1.990 guava rosie
1.965 piureul de mere
1.963 pâinea integrală de secară
1.948 caju crud
1.946 frunzele crude de sfeclă
1.933 avocado
1.911 perele verzi cu coajă
1.819 portocalele
1.814 piersicile crude
1.788 sucul de struguri roşii
1.773 varza roşie fiartă
1.767 sfecla crudă
1.750 merişoarele
1.746 perele de Anjou roşii
1.743 floricelele de porumb
1.736 ridichile crude
1.695 nucile de macadamia prăjite
1.687 frunzele de spanac congelate şi nefierte
1.680 cartofii roşii cu coajă copţi
1.644 sparanghelul fiert şi scurs
1.620 mandarinele crude
1.548 grape-fruit-ul roz şi roşu
1540 fragii
1.521 ceapa roşie crudă
1.520 boabele de fasole marină crude
1.515 spanacul crud
1.510 seminţele de lucernă încolţite
1.506 noni
1.447 frunzele proaspete de salată verde
1.421 pâinea integrală din amestec de cereale
1.419 nucile braziliene uscate
1.326 cartofii roşii copţi
1.322 cartofii roşii cruzi
1.318 pâinea de ovăz
1.303 fulgii de grâu
1.301 pătrunjelul proaspăt
1.263 ciocolata cu lapte de băut
1.260 strugurii roşii proaspeţi
1.253 ceaiul verde gata preparat
1.247 agave crude
1.238 sucul de grape-fruit galben
1.225 sucul de lămâie
1.220 ceapa galbenă călită câteva minute
1.210 kiwi
1.150 uleiul de măsline extra-virgin
1.138 cartofii albi copţi în coajă
1.118 strugurii albi sau verzi cruzi
1.115 caisele crude
1.098 cartofii roşii cruzi
1.058 cartofii albi cruzi
1.034 ceapa albă crudă
1.005 vinul de masă roşu
1.002 sucul de căpşune
1.002 mango crud
1.001 sosul de salsa
984 ardeiul dulce portocaliu crud
980 varza de Bruxelles
965 ardei dulce galben crud
962 seminţele de soia mature încolţite şi nefierte
933 vânăta crudă
923 ardeiul verde dulce crud
904 fasolea Pinto gătită
902 cartofii dulci cruzi
884 ananasul crud
879 banana
856 varza albă fiartă, scursă nesărată
847 năutul crud
847 ardeiul roşu călit
830 strugurii albi proaspeţi
829 conopida proaspătă
793 sucul de struguri albi
791 ardeiul dulce roşu proaspăt
759 fasolea verde crudă
750 nectarinele crude
741 mazărea galbenă crudă
728 boabele de porumb dulce crude
726 sucul de portocală
704 sucul de pere
694 ardeiul dulce galben
694 sos de tomate
666 morovii cruzi
620 conopida fiartă scursă fără sare
616 nucile uscate
615 ardeiul dulce verde călit câteva minute
600 mazărea verde congelată
578 sosul picant
568 sucul de ananas
564 oţetul de mere
546 prunele roşii crude
524 mazărea despicată seminţe mature crude
508 varza albă crudă
497 ţelina crudă
496 brocolli congelat
490 prazul crud
486 sucul de roşii conservat cu sare
483 dovleacul crud
481 semintele de mac
436 siropul de piersici conservat
413 porumbul dulce conservat
410 oţetul din vin roşu
408 sucul de mere
392 vinul alb de masă
367 tomatele roşii coapte
317 morcovii fierţi şi scurşi nesăraţi
315 pepenele galben crud
307 bulbul de fenicul crud
245 vinetele fierte scurse nesărate
225 oţetul din miere
214 castraveţii cruzi cu coajă
180 dovlecelul crud
142 pepenele verde
126 castravetele decojit crud
106 uleiul de arahide
Niciun comentariu :
Impresii, Intrebari, Experiente ...